Olanda – Romania, faza pe coruptie. Marea coruptie.

Doua vorbe despre coruptia din Romania vs cea din Olanda.

– In toate tarile exista coruptie, din Olanda pana in Burundi si din SUA pana in Chile.
– Ceea ce face diferenta intre tarile vestice si Romania este dimensiunea coruptiei si mai ales coruptia „mica”, raspandita, de care te lovesti in viata de zi cu zi, de la un functionar pana la un doctor.
– In Romania aceasta coruptie este in scadere (DNA) dar inca prezenta. E deranjanta, iti da un sentiment neplacut si te face sa pui o eticheta de tara corupta. In tarile vestice aceasta coruptie la nivel de functionari a fost si ea prezenta dar redusa pana spre zero incepand cu anii ’70.
– Coruptie mare exista peste tot, doar ca formele difera, iar „ai lor” sunt mai destepti decat „ai nostri”. Fie pentru ca fac lobby, fie pentru ca nu primesc nici un folos material in timpul mandatului de ministru, prim ministru, parlamentar, primar etc. Dar primesc functii bine platite de la companiile pe care le-au „ajutat” cand erau activi in politica.

Sa luam de exemplu cazul doamnei Neelie Kroes, o veterana a politicii olandeze. Doamna Kroes a avut parte de mai multe scandaluri in cariera ei politica de peste 30 de ani.

La finalul anilor ’80, cand era ministrul Transporturilor, Lucrarilor Publice si a Gospodaririi Apelor, doamna Kroes a acordat subventii de la buget catre doua companii care se ocupau cu curatarea petrolierelor din porturile Amsterdam si Rotterdam desi aceste companii aveau la activi incalcari ale legii. Doamna Kroes a continua sa aprobe subventii catre aceste companii chiar si cand a fost informata despre activitatile in afara legii ale companiilor. O comisie parlamentara a validat oficial ca doamna Kroes a „gresit”, la finalul anilor ’90. Fara sa-i afecteze in vreun fel cariera politica.

La mijlocul anilor 1990, doamna Kroes a fost implicata intr-o alta afacere „sulfuroasa”: vanzarea, in barter, pe petrol, a sase fregate olandeze, evaluate la 1,2 miliarde euro, catre Arabia Saudita. Doamna Kroes a fost inlocuita din calitatea de presedinta a grupului care se ocupa de aceasta tranzactie cand s-a dovedit ca si-a folosit functia pentru a-si „ajuta” un prieten personal. Nu a ramas cu mana goala dupa ce a fost inlocuita din functie pentru ca, impreuna cu un investitor iordanian pe care l-a cunoscut cu aceasta ocazie, a infiintat o firma, Mint Holdings cu care voia sa preia o parte din celebra companie americana Enron. Sa retinem aceasta firma, Mint Holdings.

Pentru ca s-a „remarcat” si a avut rezultate exceptionale, doamna Kroes a fost promovata, in 2004, direct in functia de comisar european pentru Concurenta, cand comisia a fost condusa de Manuel Barroso. In calitatea sa de comisar european, doamna Kroes era obligata sa-si completeze declaratia de interese economice. Domnia sa a omis sa declare fix firma Mint Holdings, inregistrata in Bahamas, un „paradis fiscal”, unde a fost director din 2001 pana in 2009. Acest lucru s-a aflat abia in 2016, cand a izbucnit scandalul Panama Papers. E inutil sa mai spun ca este interzis ca un comisar european sa detina alte functii in perioada mandatului.

Din aceasta pozitie de comisar pe Consurenta, doamna Kroes a facut lobby activ pentru Uber. Pe care ulterior i-a ajutat din nou, dintr-o noua pozitie, dupa ce a fost numita comisar european pe Digital/Noi Tehnologii. Conform dezvaluirilor din Dosarele Uber, de acum cateva luni, doamna Kroes a facut lobby activ pentru Uber in timp ce era comisar european. In final, in 2016, dupa ce a plecat de la Comisia Europeana, a primit un job in echipa de Public Affair Uber. Din aceasta pozitia a facut lobby pentru Uber, in fata premierului olandez Mark Rutter, desi nu avea voie, incalcand o clauza de 18 luni prevazuta in fisa postului de comisar european.

Cum spuneam, „ai lor” sunt mai destepti decat „ai nostri”. Sau mai experimentati.