Archive for ianuarie, 2023
Era cazul: o cautare pe Google care returneaza doar anunturi platite pe prima pagina
marți, ianuarie 31st, 2023Am gasit azi o cautare pe Google in care prima pagina e plina doar de anunturi platite. Cautarea „Scaune de birou” afiseaza doar rezultate platite, 15, pe prima pagina.
Despre demiterile in masa din marile companii de tehnologie
sâmbătă, ianuarie 28th, 2023„Angajeaza cat ai nevoie si accelereaza dezvoltarea”. Barbatul cu par alb si barba vorbea serios. E final de an 2007, eram deja de un an si jumatate in grup, iar discutia, in 3, el, eu si R, era una informala, inainte. dupa sau in timpul bugetarii numarul x pentru 2008. Criza nu se vedea, piata duduia, miscasem lucrurile, avea crestere de trafic pe proprietatile grupului si incepusem sa facem bani din vanzarea de publicitate online. Proprietarul grupului obisnuia sa traseze directia pentru buget. Cerea cresterea estimata a pietei de la research, iar tu, ca manager, aveai obligatia de a construi un buget in care cresterea sa fie dubla vs cresterea pietei. Daca piata crestea cu 50%, conform research-ului, compania trebuia sa-si faca un buget care prevedea o crestere de 100%. Asta la prima strigare. Urma un ping pong intre manageri si proprietar, un fel de negociere : „nu putem creste cu 100%, nu e realist/e imposibil/nu se poate”. „Bine, accept o crestere de 95%.” In final se inchidea la 80 sau 85%. El era fericit ca ne-a fortat sa crestem mai mult decat piata, noi ca am dat in jos o crestere nerealista. Intelegeam logica cererii, nu intelegeam baletul care incepea in septembrie, o data cu prima bugetare si narativele, si se termina la final de decembrie, cand era aprobata versiunea 5-6-7, cum iti era norocul, de buget. In 8 ani de zile, cat am stat acolo, nicio versiune 1 de buget nu a fost aprobata. As spune, cu o siguranta de 99%, ca nici versiunile 2 si 3 nu au avut mai mult noroc.
Venisem cu aproape 70 de oameni dupa mine, iar cererea lui m-a intrigat. Pentru ca nu erau bani de dezvoltare si accelerale. M-au „recrutat”, in primavara/vara lui 2006, pentru a dezvolta online-ul grupului care „suferea”, fiind ramas in urma vs cota de piata si pozitia pe care o aveau publicatiile in print sau ca agentie de stiri. Am construit un business plan care prevedea necesarul de investitii pe 3 ani, l-au aprobat, ne-am apucat de treaba. In primul an am primit bani de capex (servere, ca nu puteam opera fara ele) si ceva opex. Ne-am finantat operarea prin neplata publicitatii vandute catre celelalte firme din grup, spre disperarea managerilor de acolo, care incepusera sa se uite urat la noi.
M-am dus la R sa o intreb daca are bani. R conducea grupul si ii gestiona banii proprietarului. O femeie extraordinara, corecta si umana. „R, ai bani pentru ce vrea el sau suntem ca liberalii, prin noi insine? Nu angajez pe nimeni daca nu sunt bani, sa ma trezesc ca nu avem cu ce sa platim salariile”. R stia cum sa-ti transmita mesajele astfel incat sa nu-l puna pe proprietar intr-o pozitie aiurea. Asa ca nu am angajat pe nimeni. Asta nu m-a impiedicat, aproape 8 ani mai tarziu, sa dau drumul unui proiect cu zeci de oameni, bazandu-ma pe niste promisiuni ale unor investitori ca „banii vor veni”.
Luna aceasta marile companii de tehnologie au anuntat concedieri in masa, de mii de persoane:
Amazon – 18.000 de angajati concediati.
Microsoft – 10.000 de angajati concediati.
Meta/Facebook – 11.000 de angakati concediati.
Alphabet/Google – 12.000 de angajati concediati.
Intre septembrie 2019, inainte de pandemie, si septembrie 2022, cand s-a cam terminat cu pandemia, fiecare din aceste companii au angajat ca „disperatii”. Amazon si-a dublat numarul de angajati, cam pe acolo fiind si Meta/Facebook, cu o crestere de 94%, in timp ce la Alphabet/Google, cu 57%, si Microsoft, cu 53%, cresterile au fost mai temperate. Singura companie mare tech care nu a angajat masiv in aceasta perioada a fost Apple, unde cresterea a fost de doar aproximativ 20%. Iar Apple sunt si singurii care nu au anuntat concedieri pana acum. In conditiile in care 40% din cei 164.000 de angajati lucreaza in cele 500 de magazine Apple.
Cand au avut dreptate managerii acestor companii? Cand au angajat zeci de mii de oameni intr-o perioada atat de scurta sau acum, cand sunt fortati sa dea afara cu zecile de mii? Ca manager al unei companii cu pana 1000 de angajati esti cam obligat sa ai grija de acestia si de familiile lor. Adica porti resposabilitatea, uriasa, de a te asigura ca firma are lichiditati pentru operare, implicit pentru plata salariilor. Lucrurile se schimba cand numarul de angajati este de ordinul zecilor de mii sau a depasit 100.000 si cand compania este listata pe bursa. Pentru ca angajatii devin doar un numar, in timp ce la fiecare trei luni stai cu presiunea raportarii rezultatelor public, catre bursa si actionari. Ceea ce face ca managerii sa „invete” sau sa fie fortati sa invete livrarea de rezultate pe termen scurt si foarte scurt. Si sa renunte la orice strategie pe termen mediu, lung. Bine, mai putin Zuckerberg care pare blocat in Metaverse, ceea ce s-ar putea sa-i atraga si caderea.
Aceste companii au angajat masiv pentru ca au crezut ca ceea ce s-a intamplat in 2020, cand toata lumea a stat in casa, a lucrat de acasa si a cheltuit banii online, este „noua realitate”, iar cresterile din acel an si din anul care au urmat vor continua pe termen lung. Daca nu angajau erau luate la rost de actionari sau analisti. S-a dovenit ca nu e o schimbare de paradigma, ca lumea nu vrea sa stea in casa, vrea sa iasa, sa mearga in magazine, sa calatoreasca, sa petreaca timpul cu prietenii sau familia si nu in fata unui calculator de dimineata pana seara. Aceste companii si managerii lor au pariat pe o crestere sustinuta, de doua cifre/an, si pe „mutarea” in online a activitatilor care se desfasurau offline pana in pandemie. Au calculat gresit, au estimat gresit, iar acum platesc angajatii lor. Aveau alternativa? Apple arata ca da. Piata poate spune ca nu. Analistii nu se pronunta, ca de obicei.
Aceste aceste companii sunt intr-o goana nebuna dupa cota de piata si „ocupare de teritorii” similara cu goana dupa aur (Gold Rush) din secolul 19. Evident ca ambele „miscari” sunt dictate de lacomie. Lacomia de a avea mai mult, si mai mult, mult mai mult. Fortate de piata, concurenta si actionari. Iar managerii trebuie sa faca balet pentru a incerca sa-i multumeasca pe toti si sa-si pastreze pozitiile platitel cu milioane de dolari anual. Toate au zeci de miliarde de $ in conturi, toate genereaza zeci de miliarde in venituri/an. Si mai grav este ca unele din aceste companii au folosit resursele financiare pentru a-si cumpara propriile actiuni. Google a platit $57 de miliarde doar anul trecut in stock buybacks doar anul trecut. Acelasi Google economiseste anual $2,5 miliarde din concedierea celor 12.000 de angajati. Teoretic, daca nu-si rascumparau actiunile aveau bani pentru a-i plati 23 de ani pe acesti 12.000 de angajati dati afara. Practic cresterea veniturilor s-a redus, poate vine recesiunea, poate va urma o scadere, poate ca apar noi concurenti, poate, poate, poate.
So, cand au avut dreptate managerii?
Noua despre demiterea echipei din departamentul Sport al Protv-ului
joi, ianuarie 26th, 2023Disclaimer: Sunt implicat in canalele Prima TV si Prima Sport, niste mini/mici competitori pentru ProTV (mai ales) si ProArena (mai putin). Desi incerc sa fiu obiectiv puteti citi ce am scris mai jos avand in vedere pozitia mea.
Putin context:
1. In noiembrie 2021, ProTV anunta recrutarea lui Vlad Enachescu pentru a conduce departamentul Sport al canalelor Pro. Vlad venea cu experienta TVR, Telesport, Telekom Sport, fiind recrutat de o echipa de head-hunteri pentru aceasta pozitie, pentru care managementul Protv a tot cautat solutii dupa despartirea de Felix Draghici.
2. La momentul anuntului, departamentul era condus de Ionut Coanda, unul dintre veteranii postului si ai departamentului Sport. Acestuia i-a fost oferita o alta pozitie in cadrul grupului insa a ales sa-si inainteze demisia.
3. Intr-o forma de solidaritate cu Ionut Coanda si respingandu-l pe Vlad Enachescu, mai multi angajati din departamentul Sport „au protestat” la HR si la managementul grupului, cerand renuntarea la Enachescu si revenirea lui Coanda in fruntea departamentului. Protestul lor a avut „succes”, Enachescu detinand, oficial, pozitia de manager Sport @ ProTV pentru o singura zi. La momentul respectiv postul a invocat „viziuni diferite” ca motiv de despartire. In realitate, Vlad a fost respins de „greii” redactiei in frunte cu Ioana Cosma si Mihai Mironica.
Pauza.
4. Nici unui manager nu-i place sa-i fie contestate deciziile si cu atat mai mult nu-i place sa-i fie contestate public, de fata cu toata lumea. Ceea ce s-a intamplat in noiembrie/decembrie 2021 a fost o lovitura urata pentru managementul ProTV, atat la nivel de CEO cat si la nivel de manager HR. Dar, ceea ce deosebeste un manager normal de unul bun, printre altele, este asumarea gresilor si corectarea lor. La momentul respectiv, confruntati cu o revolta interna, managerii ProTV au inghitit broasca si l-au „sacrificat” pe Vlad Enachescu, el fiind cel care a iesit cel mai „sifonat” din toata aceasta poveste. Si, cumva, fiind si cel mai putin vinovat de situatia creata. Implicit, compania a avut de suportat niste costuri cu aceasta plecare, platite lui Vlad, pe langa costurile de recrutare platite head-hunterilor.
Am incheiat pauza.
5. Vineri a aparut stirea ca toata echipa care realiza emisiunea Ora de Sport de pe canalul ProArena (ex Sport.ro) a fost destituita de catre ProTV. In total sapte persoane, inclusiv Ioana Cosma, Mihai Mironica si producatorul Leo Badea, printre cei mai vechi angajati ai departamentului si ai ProTV-ului. In semn de solidaritate cu cei 7, seful departamentului, Ionut Coanda, si-a prezentat demisia.
6. Acum, e imposibil sa nu faci legatura intre „revolta” impotriva lui Enachescu si demiterea celor 7. Vazuta asa, din afara, pare o razbunare a departamentului HR/managementului pentru „razvratirea” de la finalul anului 2021. Sigur, decizia e insotita de motive corporatiste care tin de KPI, ROI si EBITDA. Ceea ce e foarte posibil dar ramane si aceasta dara de „payback” lasata in urma care nu poate fi ignorata.
Intrebari:
7. Cand a avut dreptate managementul Pro, in decembrie 2021 cand au decis sa renunte la Enachescu si sa pastreze o liniste aparenta sau temporara sau ambele in redactie sau acum, cand au decis sa renunte la „greii” redactiei?
8. Cum va fi privita aceasta decizie de angajatii ProTV, mai ales de cei care sunt acolo de la inceputuri? Ca unul care a incercat sa recruteze din ProTV, din zona stirilor, pot spune ca oamenilor de acolo le curge Pro prin vene si refuza orice discutie, multumind frumos pentru interes. Si nu e ca nu le-a placut fata mea, ceea ce e posibil, nu le-a placut nici cand au fost abordati de fostii lor manageri. Sper sa nu ma insel, dar singura plecare notabila din ultimii ani a fost a lui Vitalie Cojocari la Euronews. Se va clatina ceva in aceasta structura monolit a mass mediei din .ro, ma refer la redactia de stiri, care performeaza exceptional de atatia ani la rand, felicitari Gabrielei Popescu, si unde sunt cei mai multi „veterani” pe m2 din grup sau demiterea celor sapte va trece fara urmari? A analizat HR-ul cu atentie impactul unei asemenea miscari? Habar nu am, dar sunt intrebari pentru situatii care sigur au fost analizate intern inainte de luare deciziei.
9. Cine va conduce departamentul Sport din Pro, care, dupa renuntarea/plecarea lui Felix Draghici, se tot cauta, vorba lui Cornel Dinu?
Cinci despre crypto
miercuri, ianuarie 25th, 2023Disclaimer: Nu am cumparat si nu am tranzactionat vreodata crypto si nici nu o voi face.
1. Cresterea recenta a cotatiei Bitcoinului a fost influentata de doua tranzactii „fictive/artificiale” realizate de cei care detin o mare cantitate din aceasta cryptomoneda. Detalii aici.
2. Pe acelasi subiect, al tranzactiilor fictive cu Bitcoin, Forbes scria, in august anul trecut, ca 51% dintre tranzactiile cu cea mai cunoscuta cryptomoneda sunt „fake” (Link)
3. Peter Thiel, ex PayPal, primul investitor major al Facebook-ului, prieten cu Elon Musk si sustinator al fostului presedinte Donald Trump, si-a vandut, in martie anul trecut, inainte de caderea pietei, toata cantitatea de crypto detinuta prin fondul sau de investitii, Founders Fund. Profitul generat? Aproximativ $1,8 miliarde. Thiel a inceput sa cumpere bitcoin in 2014, iar ponderea in portofoliul de crypto al fondului sau era de 2/3. Interesant este ca in aprilie 2022, la o luna dupa ce a vandut tot si cand Bitcoinul era cotat la $44.000, Thiel era foarte optimistic in legatura cu viitorul crypto, declarand, la o conferinta din Miami, ca „we’re at the end of the fiat money regime” and suggested its price — which was then trading at about $44,000 — could increase by a factor of 100.” (detalii aici)
4. Saptamana trecuta, la Davos, Jamie Dimon, CEO-ul celei mai mari banci americane, JPMorgan, a declarat “Bitcoin itself is a hyped-up fraud, it’s a pet rock,” said Dimon, adding that it’s different from blockchain technology. “Blockchain is a technology ledger system that we use to move information… we use it to move money. So that is a ledger that we think will be deployable.” Dimon also added that he wasn’t surprised by the collapse of crypto exchange FTX into bankruptcy in November. “I called it a decentralized ponzi scheme. The hype around this thing has been extraordinary”. “Crypto itself doesn’t do anything.” (de aici)
5. Cel putin o banca americana, Signature Bank, parteneri Binance pe tranzactiile in sistemul SWIFT, a anuntat ca nu va mai opera schimburile din monede tradiționale în monede digitale, si invers, cu o valoare mai mică de $100,000 începând cu 1 februarie. Binance și-a notificat deja clienții și spune că încearcă să găsească o soluție alternativă. Daca Binance nu gaseste o alternativa inseamna ca cei care au mai putin de $100.000 in crypto vor ramane „hodleri” pana la noi schimbari de reguli. (Asia Markets)