Archive for the ‘business’ Category

Una din cele mai interesante stiri din ultima perioada: Cehii de la PPF au anuntat vanzarea pachetului majoritar din operatiunile telecom pe care le detin in Bulgaria, Serbia, Ungaria si Slovacia.
Cumparatorul este Emirates Telecommunications, Emiratele Arabe Unite, care opereaza Etisalat by e&.

Pretul: Pana la 2,5 miliarde euro.

Etisalat isi face intrarea in Europa prin aceasta achizitie, pana acum fiind prezent in Orientul Mijlociu si Africa.
E posibil ca Emiratele Arabe Unite sa adere la BRICS, grupul format de Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud, la summitul din aceasta luna.

PPF, care detine in .ro televiziunile ProTV, este unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Cehia, fiind controlat de familia lui Petr Kellner, miliardarul care a murit intr-un accident de elicopter, in Alaska, in 2021. Pana la invazia rusa din Ucraina, PPF opera mai multe afaceri in Rusia.  Grupul a anuntat de anul trecut ca vrea sa faca exit si pentru operatiunile din China.

Tranzactia va trebui sa fie aprobata de Bruxelles.

Sectorul telecom a fost bulversat luni de o stire publicata initial de Ziarul Financiar care anunta ca fondul de investitii european ACP, cu sediul central in Viena, cu activitati inclusiv in Bulgaria si Romania, vrea sa cumpere divizia de mobil Telekom Romania. Fondul a fost lansat in 2000 si este de atunci condus de Franz M Hoerhager, un fost bancher austriac (Bank Austria AG). Grecii de OTE si nemtii de la Deutsche Telekom au scos la vanzare Telekom Mobile Romania dupa vanzarea diviziei de fix (cablu tv, internet) catre Orange Romania. Important de precizat ca Telekom Mobile Romania detine o infrastructura nationala,  strategica, importanta pentru comunicatiile din .ro. Mai multe nume au fost vehiculate de presa ca potentiali cumparatori.

În noiembrie 2019, Profit.ro anunta ca:

fondul de investiții PPF Group, controlat atunci de cel mai bogat om de afaceri din Cehia, miliardarul Petr Kellner – decedat între timp – care a preluat atunci proprietarul Pro TV, și grupul de telecomunicații și media United Group, fondat de sârbul Dragan Solak și al cărui pachet majoritar de acțiuni a fost preluat de fondul britanic de investiții BC Partners, și cu o finanțare americană, cu grecul Nikos Stathopoulos în poziția de Managing Partner, au venit la București pentru preluarea activelor Telekom România.

Ulterior PPF a dezmintit oficial ca ar fi interesat de achizitia Telekom Mobile.

Un alt nume vehiculat de presa a fost cel al bulgarului Spas Rusev, care a vandut compania telecom Vivacom, pentru 1,2 miliarde euro, catre media United Group. Rusev are/a avut puternice legaturi cu Rusia, el fiind finantat de una dintre cele mai mari banci rusesti, VTB, pusa pe lista de sactiuni de catre guvernul american si UE, dupa invazia Ucrainei de catre Rusia. Rusev cumparase Vivacom chiar de la VTB.

In iulie 2019, News.ro scria:

Spas Rusev  a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vivacom în august 2016, alături de grupul financiar rus VTB şi Delta Capital, companie deţinută de fostul ministru de finanţe bulgar Milen Velchev, actualmente directorul subsidiarei din Bulgaria a VTB Capital. Vânzătorul acţiunilor Vivacom a fost chiar VTB, în condiţiile în care grupul a devenit unicul proprietar al holdingului care deţinea compania de telecomunicaţii în 2013, după ce partenerul de afaceri al ruşilor, miliardarul Tzvetan Vassilev, nu şi-a achitat la timp o datorie de 150 milioane de euro către VTB.

Informatia a generat reactii negative din partea unor fosti ministri ai Comunicatilor care, inainte ca Rusia sa invadeze Ucraina, avertizau asupra riscului de a vinde niste asseturi din comunicatii catre o firma cu puternice legaturi rusesti.

Acum, sa revenim la ACP. Profit scrie ca:

Grupul ACP, bazat în Viena, este prezent în regiune de 20 de ani și în România din 2007. Este printre primele fonduri de strategii multiple din regiune, în contextul în care piața este dominată de fondurile de tip private equity. Grupul Accession Capital Partners (ACP), care a contribuit la dezvoltarea unor afaceri precum Euroins, Amethyst și Carpatina, a lansat în vara anului trecut un nou fond de investiții. În România, ACP a furnizat capital de extindere companiei Amethyst pentru dezvoltarea unei rețele de 20 de centre de radioterapie, a asistat Carpatina în achiziția Herculane Water și a finanțat dezvoltarea fabricii Pet Star Holding din Slobozia, cel mai mare producător de preforme PET din zona Balcanilor. Fondul de investiții sprijină financiar și expansiunea companiei de asigurări Euroins din Bulgaria. Grupul a investit, prin 4 fonduri, peste 800 de milioane de euro în 57 de afaceri din Europa Centrală și de Est.

Trei romani apar pe siteul fondului, la rubrica „Our people„, toti trei avand backgroup in Big 4, mai exact in KPMG si Deloitte: Claudiu Corcodel, Cristian Stejar si George Dumitrascu.

Doua lucruri sunt frapante:

1. Fondul are zero experienta in domeniul Telecom, neavand nicio investitie majora. Mai mult, telecomul nici nu se afla printre domeniile preferate de fond, asa cum se poate vedea in captura preluata de pe siteul lor

2. Fondul nu face buyouturi ci investeste intre 10 si 35 de milioane euro in companii care au nevoie de capital pentru crestere si genereaza minim 20 milioane euro pe an. Mai mult, prefera sa imprumute, cu optiune de intrare in actionariat.

Telekom Mobile e o companie solida, cu venituri de 306,4 milioane euro venituri in 2022 si 38 milioane euro EBITDA, care detine o infrastructura strategica, la nivel national, necesara in realizarea comunicatiilor. Daca punem o evaluare de 200 milioane euro a companiei rezulta ca Telekom Mobile Romania ar fi o investitie cu mult peste ce a investit ACP pana acum, pentru ca fondul se lauda cu investitii de 800 milioane euro, realizate prin patru fonduri diferite in ultimii 23 de ani. Telekom Mobile Romania chiar ar fi o „galusca” mult prea mare de ingurgitat pentru ACP.

So, de ce un fond axat pe investitii in crestere, care nu face buyouturi, care nu vrea sa detina controlul in companiile in care investeste, ar cumpara 100% un business pe care a) nu-l intelege b) nu este printre domeniile lor de investitii, c) valoreaza cel putin un sfert din toata suma investita de fond pana acum si d) ar intra pe o piata extrem de concurentiala, cea din Romania, unde Orange si Vodafone, doi dintre cei mai mari operatori europeni, cu background si experienta in comunicatii, se lupta cu cei de la RCS-RDS? De ce ACP ar intra pe o piata de unde chiar nemtii de la Telekom au ales sa plece?

Raspunsul  pare logic: in spatele acestui fond se afla altcineva care doreste sa controleze infrastructura strategica detinuta de Telekom Mobile Romania, chiar dacă anumite ratiuni de business dau cu virgula si nu sunt importante . Cine ar dori sa controleze o infrastructura strategica de comunicatii intr-o țara membra UE și NATO?

Da, speculez. DAR, Accession Capital Partners (ACP) s-a numit inainte Mezzanine Management asa cum scrie pe siteul lor. Unde mai gasim Mezzanine Management? Un Mezzanine Management apare ca fiind fondul care conduce „companii” listate in actionariatul Vivacom, chiar inainte de vanzarea companiei catre sarbi:

Vivacom is currently owned by holding company Viva Telecom Bulgaria, itself a subsidiary of Luxembourg-based InterV Investment, which in turn is wholly owned by Viva Telecom (Luxembourg), whose main shareholder (46%) is listed as Spas Roussev (via Viva Edge Telecom). Other minority investors are listed as follows: VTB Bank, Delta Capital Investments (controlled by Milen Velchev, Georgi Velchev and Krasimir Katev), Michael Tennenbaum and companies managed by Mezzanine Management Central Europe II.

De aici. Informatia e confirmata de o prezentare Vivacom pentru 2016, disponibila pe siteul companiei (vezi slide-ul 10).

Entitatile controlate de bulgarul Spas Rusev ar fi fost respins anul trecut de autoritatile romane cand au incercat sa primeasca avizele de securitate in eventualitatea in care ar fi cumparat Telekom Mobile Romania. O astfel de tranzactie are nevoie de avizul CSAT si e putin probabil ca serviciile de informatii sa dea aviz favorabil pe o tranzactie in care Rusev, cu un puternic background rusesc in spate, sa cumpere un operator de mobil in Romania, care detine o puternica infrastructura nationala, critica, pentru realizarea comunicatiilor. Este ACP o interfata pentru Spas Rusev/entitati controlate de el? Se repeta incercarea de anul trecut, de a primi avizele, de data asta printr-un alt vehicul?

Preluarea în România a rețelelor mobile ale Telekom de către un grup de investiții care să aibă legături cu Federația Rusă și cu regimul criminal de la Kremlin reprezintă un pericol foarte mare, fiind necesar ca statul, inclusiv prin avizarea de către CSAT, să supravegheze tranzacția de vânzare și să fie selectat un investitor corect, care respectă principiile economiei de piață și, în același timp, principiile pe care civilizația noastră le respectă, avertizează la PROFIT NEWS TV Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și ex-membru în board-ul Telekom din partea statului.

Daca in 2019, cand Rusia nu invadase Ucraina, fostul ministru Bostan declara asta, azi, la un an de la invazia Ucrainei, ar trebui sa fie exclus ca un investitor finantat de banci rusesti sa poata cumpara o companie de comunicatii in Romania, care detine o importanta infrastructura nationala de comunicatii, adica o problema de securitate nationala.

Autoritatile ar trebui sa clarifice:

1. Daca Spas Rusev este implicat in vreun fel in aceasta tranzactie/posibila tranzactie.

2. Daca alte entitati se afla in spatele ACP.

Iar ACP ar trebui sa clarifice daca exista vreo legatura intre ei si Spas Rusev.

1. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a beneficiat de contextul internațional, caracterizat de o explozie a prețurilor în sectorul energetic, și a înregistrat în 2022 un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape 2 ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu profitul net de 2,86 miliarde lei din 2021, cel de anul trecut, de 10,3 miliarde lei, este de 3,6 ori mai ridicat. (Sursa)

2. Profitul net al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a crescut cu aproape o treime anul trecut (cu peste 1 miliard de lei) față de 2021, depășind pragul de 4 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare furnizate de management acționarului minoritar Fondul Proprietatea (FP). (Sursa)

3. Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior. (Sursa)

4. Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de electricitate, a crescut cu o treime anul trecut, la peste 2,5 miliarde lei, fiind peste estimările inițiale ale societății. Veniturile companiei din 2022 au fost mai mult decât duble comparativ cu cele din 2021, ajungând la 13,67 miliarde lei. (Sursa)

5. Transelectrică, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a raportat pentru 2022 un profit net de 529 milioane lei, față de 450.000 lei, cât a fost în 2021. (Sursa)

6. Transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, și-a dublat profitul la 350 de milioane de lei, în 2022, comparativ cu rezultatul net de 176,8 milioane lei înregistrat în 2021, arată rezultatele preliminare. (Sursa)

Amazon: $514 miliarde venituri, in crestere de la $469,8 miliarde cat au avut in 2021.
Pierdere de $2,7 miliarde in 2022, de la un profit de $33,4 miliarde in 2021.

Apple: $394,328 miliarde, in crestere cu 7,79% comparativ cu 2021.
Profit de $99,803 miliarde, mai mare cu 5,41% comparativ cu 2021.

Alphabet/Google: Venituri de $282,83 miliarde în creștere de la $257,63 miliarde.
Profit de $59,97 miliarde, în scădere de la $76,03 miliarde.

Microsoft: Venituri de $198,27 miliarde, in crestere cu 17,96% fata de 2021.
Profit de $72,73 miliarde, in crestere cu 18,72% fata de 2021.

Facebook: Venituri de $116,6 miliarde, in scadere de la $117,9 miliarde cat au fost in 2021.
Profit de $23,2 miliarde, in scadere de la $39,37 miliarde cat a fost in 2021.

In ultimele luni am tot studiat problema energiei incercard sa inteleg ce se intampla. Situatia actuala de pe piata de energie globala are mai multe cauze. O sa vi le expun mai jos iar concluzia o trageti singuri. Acesta este primul post, unul general, care trateaza problema energiei.

1. Uniunea Europeana este dependenta de importurile de energie, productia interna acoperind doar 45-50% din consum.

2. Soarele trimite continu 173.000 terawatts catre planeta noastra, in conditiile in care consumul global este de 15.000 terawatts. Cu doar 0.009% din energia trimisa de Soare ne-am rezolva consumul de energie si am avea si loc de crestere. Dar despre solar si tehnologia existenta azi intr-un episod viitor.

3. China produce doar din carbune cat produce SUA din toate sursele de energie.

4. Energia Verde, definita ca fiind energia solara si eoliana, acopera sub 5% din consum global. Energia verde ar trebui sa includa si energia produsa de hidrocentrale, iar, dupa unele voci, si energia nucleara.

5. China este cel mai mare consumator de energie din lume, urmata de SUA, India, Rusia si Japonia.

6. Azi, nu se poate renunta la energia produsa de combustibilii fosili FARA a investi in nuclear sau in gaze. Voi detalia.

7. Dupa $3800 miliarde! investiti in energie regenerabila, procentul energiei consumate, la nivel global, din combustibili fosili a scazut, in ultimii 10 ani, de la 82% la 81%. (Sursa)

8. Consumul combustibililor fosili inca e in crestere, Agentia Internationala a Energiei estimand o plafonare a cererii pentru carbune, actuala crestere fiind temporara, atingerea varfului pentru consumul de gaze naturale pana la finalul acestui deceniu, iar pentru petrol, IEA estimeaza ca la mijlocul deceniului viitor vom atingerea varfului de consum, urmata de o plafonare pana in 2050, scaderea urmand a avea loc dupa acest an. (Sursa)

9.  Productia de energie, la nivel global, a crescut de la 254 EJ in 1973, la 606 EJ in 2019.

10. Procentual, sursele de energie au evoluat, din 1973 pana in 2019 dupa cum urmeaza:
– Petrolul, de la 46,2% in 1973, la 30,9% in 2019
– Carbunele, de la 24,7% in 1973, la 26,8% in 2019
– Gazele naturale, de la 16,1% in 1973, la 23,2% in 2019
– Biocombustibili si deseuri, de la 10,2% in 1973, la 9,4% in 2019
– Nuclear, de la 0,9% in 1973, la 5% in 2019
– Hidro, de la 1,8% in 1973, la 2,5% in 2019
– Altele (Solar, Eoliene), de la 0,1% in 1973, la 2,2% in 2019
In 49 de ani, combustibilii fosili au evoluat de la 87%, cat reprezentau in 1973, la 80,9% in 2019, in timp ce consumul s-a triplat.

11. Cat contribuie fiecare regiune la productia de carbune:
– Europa – 33,3% in 1990, 17,6% in 2019
– Asia – 29,2% in 1990, 49,4% in 2019
– Cele doua Americi – 29,6% in 1990, 23,1% in 2019
– Africa – 4,4% in 1990, 5,9% in 2019
– Oceania – 1,2% in 1990, 1,1% in 2019

12.  Statele Unite produc 843 TWh din nuclear si au si cel mai mare numar de GW instalati de nuclear, 97. Franta este pe locul 2,iar China pe 3, atat la productie cat si la capacitatea instalata.
Franta isi produce aproape 70% din energie din nuclear, urmata de Ucraina, cu aproape 54% si Suedia cu 39,3%.

13.  Cei mai mari producatori de petrol din lume sunt Statele Unite (706 Mt), Rusia (512 Mt) si Arabia Saudita (511 Mt), in timp ce primele trei pozitii la tarile exportatoare sunt ocupate de Arabia Saudita (352 Mt), Rusia (269 Mt) si Iraq (195 Mt). Tarile care importa cel mai mult petrol sunt China (505 Mt), India (227 Mt) si SUA (202 Mt)

14. Cei mai mari producatori de gaze naturale sunt SUA (949 bcm), Rusia (722 bcm) si Iran (235 bcm), in timp ce Rusia este/era cel mai mare exportator (230 bcm), urmata de Qatar (127 bcm) si Norvegia (111 bcm). China, Japonia si Germania sunt tarile care importa cel mai mult gaze naturale.

15. China produce aproape 50% din cantitatea de carbune la nivel global (3764 Mt), fiind urmata de India (760 Mt) si Indonesia (564 Mt). Tarile care exporta cel mai mult sunt Indonesia (396 Mt), Australia (390 Mt) si Rusia (188 Mt), in timp ce China (306 Mt), India (210 Mt) si Japonia (183 Mt) importa cel mai mult.

16. Norvegia isi acopera 93,4% din necesarul de energie din hidro, cel mai mare procent din lume, urmata de Brazilia, cu 63,5% si Canada cu 58,8%. Nicio alta tara nu depaseste 30%. Cei mai mari producatori de energie hidro sunt China (1304 TWh), Brazilia (398 TWh) si Canada (380 TWh), in timp ce tot China conduce la capacitatea instalata, 356 GW, urmata de Brazilia 110 GW si SUA cu 103 GW.

17. Cel mai mare producator de energie eoliana din lume este China, cu 406 TWh, care reprezinta 28,4% din total energie eoliana produsa la nivel global. China este urmata de SUA, cu 298 TWh si Germania, cu 126 TWh. China are instalati 210 GW de eoliene, in timp ce SUA are 103,7%, iar Germania 60,9.

18. Nicio tara nu genereaza mai mult de 21% din total energie din eoliene. Germania are 20,7%, Spania, 20,4%, UK 19,9%.

19. Cel mai mare producator de energie solara din lume este tot China, cu 224 TWh, urmata de SUA cu 94 TWh si Japonia cu 69 TWh. China are instalati 205,2 GW de solare, SUA 75,7, iar Japonia 63,1%. Nicio tara nu-si produce mai mult de 10% din total energie din solar: Italia 8,1%, Germania 7,6%, Japonia 6,6%.

20. Capacitatea de rafinare, la nivel global, a crescut de la 2739 Mt in 1973, la 4281 Mt in 2019. O singura tara din Europa, Germania, intra in top 10 tari in functie de capacitatea de rafinare. O singura tara din Europa, Norvegia, intra in top 10 exportatori de produse din petrol rafinat din lume. Patru tari din Europa, Germania, Franta, Spania si Italia, se afla in top 10 tari importatoare de produse petroliere rafinate.

Printr-o simpla decizie, luata pe 7 octombrie, administratia Biden a blocat industria de semiconductori din China. SUA a interzis companiilor americane, cetatenilor americani sau oricarei companii din lume care foloseste componente produse in SUA sau de o companie americana, sa mai lucreze cu firmele chineze care dezvolta semiconductori FARA o sa aiba licenta pe care o acorda guvernul american.

Doua vorbe despre semiconductori sau chip-uri, cum mai sunt numiti:

• Nu exista tehnologie fara semiconductori si nu exista progres tehnologic fara aceste componente. De la pc-uri la rachete, semiconductorii sunt prezenti in aproape toate domeniile importante.
• 65% din piata de semiconductori sunt produsi in Taiwan, in timp ce 90% din semiconductorii avansati sunt produsi tot in aceasta insula (sursa). SUA produce 10%, iar China undeva la 5%. O singura fabrica din Taiwan, TSMC – Taiwan Semiconductor Manufacturing Company – acopera 70% din necesarul Chinei.  (sursa)

Decretul presedintelui american pune pe butuci, cu efect aproape imediat, industria producatoare de chip-uri din China, si controleaza, prin acordarea licentei, fluxul de tehnologie care ajunge in China:

• nicio companie care activeaza in domeniul semiconductorilor si care foloseste tehnologie americana nu mai poate vinde tehnologie catre fabricile chineze fara a risca sanctiuni americane
• nicio o companie americana nu mai poate exporta semiconductori avansati, folositi in general in tehnologiile de Inteligenta Artificiala/supercomputere, fara primirea unei licente de la Departamentul Comertului SUA
• nicio companie din lume, care foloseste tehnologie americana, nu mai poate exporta catre China semiconductori avansati fara o licenta de la guvernul Statelor Unite
• nicio persoana care are cetatenie americana nu mai poate activa in vreo fabrica chineza ce produce sau dezvolta tehnologie pentru semiconductori, prin incalcarea interdictiei riscand revocarea cetateniei americane

Iar efectele au fost imediate si vizibile:

• ASML, companie olandeza care detine un monopol global in furnizarea de sisteme de litografie EUV, a restrictionat personalul din SUA sa deserveasca clientii chinezi. (sursa)
• Cel putin 43 de manageri seniori in 16 companii chineze de semiconductori cotate la bursa sunt cetateni americani, potrivit The Wall Street Journal. Multi dintre ei sunt in pozitii de conducere, de la CEO la vicepresedinte sau presedinte. (sursa)
• Sute de chinezi americani aflati in China si care lucreaza in industria semiconductorilor trebuie sa renunte imediat la joburile lor si sa se intoarca in SUA sau sa nu mai lucreze in acest domeniu, in China. Sau sa renunte la cetatenia americana. (sursa)
• YMTC, una din companiile de semiconductori din China, a iesit la recrutare cu un pachet salarial avantajos pentru potentialii angajati, inclusiv cu o reducere de 40% la achizitionarea unei case in Wuhan. Compania cauta absolventi cu specializari in microelectronica, inginerie software, inginerie electronica. (sursa)
• Naura Technology, una din companiile de top chineze, cu sediul la Beijing, le-a cerut inginerilor sai americani sa inceteze imediat lucrul la proiecte de cercetare si dezvoltare. (sursa)

Producatorii de cipuri din Coreea de Sud, Samsung si SK Hynix, au obtinut scutiri de un an din partea SUA, astfel încat sa poata continua sa trimita echipamente catre fabricile lor din China far a obtine o licenta de la guvernul american, in timp ce taiwanezii de la TSMC au obtinut o licenta de un an pentru a continua sa cumpere echipamente americane de fabricare a semiconductorilor pe care sa le trimita la fabrica lor din China. TSMC produce, la fabrica sa din Nanjing, China, semiconductori mai putin avansati. (sursa)

Ce va fi peste un an? E doar un avertisment sau urmeaza blocajul total al Chinei prin interzicerea TSMC sa mai exporte sau sa mai produca semiconductori in China? Vom vedea.