Archive for the ‘business’ Category

Rezultate Amazon Q1 2014

– Venituri 19.74 miliarde USD, 23% crestere fata de Q1 2013 cand au vandut de 16.1 miliarde USD

– Amazon Web Services = 1.2 miliarde USD in venituri

– 108 milioane USD profit, in nota obisnuita :), in crestere de la 82 milioane USD

– 28.8% gross margin, in crestere doua procente

– Shipping Cost = 1.8 miliarde USD, in crestere cu 31%

Rezultate Facebook pe Q1 2014

– Venituri 2.5 miliarde USD vs 1.46 miliarde USD in Q1 2013

– Profit 642 milioane USD vs 219 milioane USD in perioada similara a anului trecut

– 59% din venituri au fost generate de mobil, in crestere de la 30% in Q1 2014, in crestere de la 53% in trimestrul precedent

– 802 milioane useri care au intrat cel putin o data, mai mult de jumatate dintre useri intra zilnic sau in 6 din cele 7 zile ale saptamanii

– 48 milioane useri noi adaugati in ultimele 3 luni

Rezultate Apple pe Q1 2014

– 45.6 miliarde USD venituri, in crestere de la 43.6 miliarde in Q1 2013

– 10.22 miliarde USD profit, crestere de 7% fata de perioada similara a anului trecut, 9.55 miliarde USD

– 43.7 milioane iPhone-uri vandute, multe peste estimarile Wall-Streetului care astepta undeva +38 milioane si peste ce a fost anul trecut

– 16.4 milioane iPad-uri vandute, sub estimarile pietei (19.3 milioane)

– China + Hong Kong + Taiwan = 9.3 miliarde USD in venituri

– Gross margin in crestere, 39.3% vs 37.5% in Q1 2013

– 151 miliarde USD cash prin conturi

Una despre Net Neutrality

In loc de preambul:

Netflix customers on Comcast are already seeing the benefits of a controversial pact between the streaming service and cable provider. Comcast jumped five spots in Netflix’s ranking of ISP performance for the month of March. It now sits in fifth place, delivering an average streaming speed of 2.5Mbps — up from the pitiful 1.15Mbps average Comcast delivered to Netflix subscribers in January.

De aici

Prin 2001 sau 2002, in plina lupta pentru cucerirea pietei de internet, ISP-urile si-au dat seama ca au nevoie ca siteurile de continut, cele cu trafic mare la momentul respectiv, trebuie sa fie hostate in propria curte, astfel incat traficul pe continut sa se genereze prin teava lor iar ei sa semneze contracte de peering avantajoase cu alti ISPisti (ai trafic mare la tine in retea –> ii obligi pe ceilalti ISPisti sa-ti accepte conditiile de peering, mai exact, daca EVZ.ro era hostat la RDS iar un user din PCNET accesa EVZ.ro existau doua posibilitati, RDS si PCNET aveau peering intre ele si atunci userul se ducea direct sau nu aveau peering si atunci PCNET-ul ruta userul prin Europa pentru a accesa siteul. Ceea ce insemna costuri destul de mari pentru vremurile respective. Asadar, cine avea content, avea trafic, cine avea trafic avea painea si cutitul in negocieri. GTS-ul era preferat pentru hosting deoarece, fiind „multinationala”, avea cele mai bune legaturi cu exteriorul, iar traficul era generat de diaspora, internetul fiind inca un lux pentru romanii din tara.

Primii care s-au miscat au fost cei de la RDS (pe atunci erau companii separate, RDS si RCS) care, prin Ionut Tarcea, director de marketing, au inceput sa ”
adune” siteuri la ei in data center. Apoi a venit Connex/Vodafone-ul de astazi, care, prin programul MyX, si-a facut intrarea pe piata furnizorilor de servicii de hosting. MyX a fost ok, a strans siteuri mici, multe siteuri mici, Connex avea insa nevoie de siteuri cu trafic mare asa ca a inceput sa faca oferte de hosting pe preturi f mici catre siteurile „momentului”, Antonio Eram, daca-mi aduc bine aminte, a fost in charge cu acest proiect. eJobs si BestJobs au fost doua din siteurile care s-au mutat la Connex in urma acestui program. Ulterior Ines, Romtelecom, Astral/UPC (Astral avea kappa.ro, unul dintre cele mai traficate siteuri atunci) au incercat sa dea drumul unor programe similare . Ma tarziu au intrat in joc si cei de la Hostway/NextData, ANISP-ul a lansat RONIX, iar businessurile de online care erau suficient de mari au hotarat ca e mai bine sa-si dezvolte propriul data center pentru a controla mai bine situatia (la Netbridge am cumparat gazduire.ro si am construit un datacenter destul de performant pt vremurile respective, trafic.ro era standardul de facto in materie de masurare, traficul tuturor siteurilor mari treceau prin trafic.ro –> am avut peering cu RDS si Astral/UPC).

Ce se intampla astazi pe piata americana: avem doi furnizori mari Comcast si Time Warner care dupa fuziune/achizitie vor avea spre 50% din piata. Avem Google care incearca sa joace in liga mare cu Google Fiber, avem restul providerilor care controleaza in general „bucati” din piata, avem o tara foarte mare, cu o populatie numeroasa de internet, o tara care trebuie „cablata” astfel incat userii sa poata accesa internetul la viteze mari. Si mai avem playerii de internet, Netflix sau YouTube, care sunt mari consumatori de banda. Foarte mari, probabil impreuna ocupa spre 40-50% din banda disponibila in SUA (in „prime time”). Si care si-au construit propriile data center-uri pentru a controla lucrurile. Data center-uri care sunt conectate la internet prin mai multi ISP. Toti providerii au investit masiv in ultimii ani, miliarde de USD, ganditi-va ca Google a cheltuit jumatate de miliard doar pentru a „cabla” Kansas-ul, un oras care are o populatie cat Drumul Taberei. Si vor mai investi pentru ca „batalia” pentru a controla „distributia” internetului va fi crancena.

Revenind, toti acesti ISP au o largime de banda disponibila, sa spunem, pentru a fi mai simplu calculul, 100 Gbps/s. Si au 100 de clienti in total din care 5 consuma zilnic Netflix si YouTube. Problema cu acesti clienti este ca, desi sunt putini, doar 5%, consuma, folosind Netflix (mai ales, pentru ca are filme care inseamna transfer de multi giga) si Youtube, 50% din cei 100 Gb disponibili. Si astfel reteaua se gatuie si nu permine ISP-ului sa atraga alti clienti decat marind capacitatea la 200 Gbps –> ceea ce inseamna noi investitii. Problema e si mai mare daca data center-urile Netflix/YouTube nu sunt conectate la internet prin respectivul ISP ceea ce inseamna o rutare prin alte ISP-uri. De aici rezulta necesitatea unui peering direct intre Netflix si ISP. Intrebarea este cine suporta costurile acestui peering, furnizorul de continut sau ISP-ul o data, iar a doua oara, cine suporta costurile pe care ISP-ul le face pentru a dezvolta reteaua astfel incat sa-si mareasca capacitatea de la 100 Gbps la 200 Gbps. Pentru ISP ar fi cel mai simplu sa limiteze banda celor 5 useri care folosesc constant Netflix ceea ce ar insemna ca acestia, in loc sa vada filmul fara intreruperi, vor intampina probleme –> platesc pentru un serviciu, Netflix, care nu le ofera satisfactie. Sau sa le ceara mai multi bani abonatilor care vor sa aiba acces la Netflix, Hulu etc. Ceea ce Netflix/Hulu nu doresc, desigur. Ceea ce abonatul nu doreste, desigur. De aici acordul pe care l-au semnat cu Comcast. Iar acesta e doar inceputul.

Microsoft Office pe iPad

De ieri Office-ul de la Microsoft e disponibil pentru iPad, mi se pare un semnal clar ca noul management „se duce” acolo unde sunt userii, unde e piata si ca Microsoft iese la joc pe alte reguli decat cele cu care ne-am obisnuit in epoca Ballmer. De urmarit.

Disney si-a cumparat o televiziune online cu $950 milioane

Azi noapte Disney a anuntat achizitia Maker Studios, o firma care:

– detine 55,000 de canale

– are 380 milioane abonati la aceste canale

– care genereaza 5.5 miliarde vizualizari pe luna

Totul se intampla pe YouTube. Impresionant.

Tweetul diminetii

Cam greu, britanicii au anuntat deja ca nu vor sa faca nici o miscare + mai jos un grafic ce contine schimburile comerciala intre EU si Rusia, preluat de aici:

Tweetul diminetii

Despre achizitia TimeWarner Cable (numarul 2) de catre Comcast (numarul 1) –> Comcast va avea +/- 50% din piata americana de cablu:

Milo Medin = Head of Google Fiber

De ce valoreaza RCS-RDS spre 2 miliarde euro

Later update: Precizare de la Moise Guran:

eu n-am spus asa si nici n-am stiut ca un redactor care ma suna va face un articol pornind de la raspunsul meu. m-a intrebat ce parere am de intrarea digi 24 in must carry si am spus ca am o parere buna. apoi intrebat de profitabilitatea digi 24 am spys ca nu se pune problema, atata timp cat nu are venituri si, am continuat, ca si digiworld si digisport a fost inventat ca sa poata face un pachet mai bun la un eventual exit. pe cati bani? nu stiu, zic, dar la ce credite are rcs sub 1 mld de euro nu ar fi profitabil sa-l dea.

Context:

Din cauza imprumuturilor, patronul RCS&RDS, Zoltan Teszari, cauta un cumparator pentru intregul sau business, pentru care cere un pret de peste 1 miliard de euro, potrivit lui Moise Guran.

“RCS&RDS este ok ca business, dar daca te imprumuti si iar te imprumuti va trebui sa faci un exit”, considera Moise Guran.

De aici

Da, e posibil ca Teszari si restul actionarilor sa vanda cu 1 miliard daca acest miliard e cash out pentru ei si cumparatorul isi asuma datoriile care sunt de +800 milioane euro. Pentru ca valoarea RCS-RDS este mai mare de 1 miliard euro, este spre 2 miliarde euro.

De ce?

Trecand peste clasicele capitalizare pe bursa, multiplu de venituri/ebitda, valoarea unei companii mai e data si de tranzactiile similare facute in domeniu, in piete din regiune. In cazul nostru, ultima tranzactie „prin zona” a fost cumpararea de catre KKR – atentie, fond de investitii, deci ei au cumparat ca sa creasca si sa vanda unui strategic in 3-5 ani – a celui mai mare cablist din Serbia, SBB.

Cand? Octombrie anul trecut.
Cati clienti are SBB? 1.5 milioane, Serbia + alte tari din fosta Yugoslavie.
Care a fost suma platita? 1 miliard euro.

Acum, luati RCS-RDS, luati pietele pe care activeaza, luati clientii pe fiecare piata si faceti regula de trei simpla cu valoarea tranzactie din Serbia si veti afla valoarea RCS-RDS. De fapt luati doar piata din .ro unde au +3 milioane clienti si sunt lideri de piata, ignorati Ungaria si Cehia, analizati doar pe .ro. Cat va da? :)

Cine va castiga :)

„The question is whether traditional content companies will win the game because they have learned how to use technology or whether the technology companies win because they learn how to create content,” Mr. Döpfner said. „That is the great game today.”

Mathias Döpfner, CEO Axel Springer, de aici