Archive for the ‘Media’ Category
391.950 unici si 9 ani de Profit.ro
luni, septembrie 9th, 2024Vineri, 6 septembrie 2024, Profit.ro a inregistrat, conform cifrelor oficiale SATI, un trafic de 391.950 vizitatori unici.
Un record absolut, venit la cateva zile dupa ce s-au implicit 9 ani de la lansarea siteului, pe 2 septembrie 2015.
Despre cenzura, interventie in editorial si principii – cazul Gsp
vineri, noiembrie 3rd, 2023Stirea 1: Secretarul de stat al SUA, Tony Blinken, a declarat luni unui grup de lideri ai comunității evreiești americane că i-a cerut prim-ministrului Qatar să atenueze retorica Al Jazeera despre războiul din Gaza, potrivit a trei persoane care au participat la întâlnire. (Axios)
Stirea 2: În mai 2021, la doar trei luni după ce a impus interdicția prin care ștergea orice postare referitoare la originea v i r u s u l u i, Facebook a anunțat: „În lumina investigațiilor în curs privind originea C o v i d 1 9 și în consultare cu experții în sănătate publică nu vom mai elimina posturile care susțin că v i r u s u l a fost creat de om.” (Washington Post)
Stirea 3: Doctorul Anthony F a u c c i a declarat, în iunie 2021, că „cele mai multe atacuri la adresa mea, sincer, sunt atacuri la adresa științei, pentru că toate lucrurile despre care am vorbit, în mod constant de la bun început, s-au bazat în mod fundamental pe știință”. (CNBC)
Laureat al premiul Nobel pentru Fizică, Richard Feynman a scris, in 1966, că „Știința este credința în ignoranța experților”. Adică știința, cercetarea, e o activitate continuă, care aparține viitorului, încă necunoscut, nedescoperit, în timp ce expertiza se bazează pe trecut, pe ceea ce s-a întâmplat.
Am mai scris dar o mai scriu o data. In „cariera” mea de manager de presa, apoi de „constructor” de branduri media, mi-am dat seama, empiric, de faptul ca in media nu avem nuante doar de alb si negru. Ci exista si multe nuante de gri care trebuie tratate ca atare.
Si tot aici trebuie sa spun: Catalin Tolontan este unul dintre jurnalistii romani care vede editorialul doar in nuante de alb si negru. E o calitate rara, care trebuie respectata si pretuita.
Dan Udrea, de la GSP, scrie azi in Libertatea si Gazeta Sporturilor un editorial in care acuza interventia caselor de pariuri in editorial. El spune ca unul dintre actionarii companiei le-a cerut jurnalistilor sa scrie Superliga si Cupa Romaniei Betano cand se mentioneaza aceste competitii.
Ca unul care a semnat contractul cu Superbet, pentru Superliga, ma autodenunt si spun ca si eu i-am cerut lui Catalin Tepelin ca acest nume sa fie folosit in editorial. Pentru ca asa se numeste competitia.
Doar ca, evident, nu la nivelul mentionat de Udrea in editorialul lui.
Pentru ca nu cred ca Superbet a cerut vreodata ca un articol sa arate asa cum il prezinte Udrea. De fapt sunt sigur ca nu a cerut pentru ca e RIDICOL. Si cand spun ca nu cred ma bazez pe faptul ca o astfel de regula ar fi trebuit, cata vreme o ceri altora, sa fie macar implementata pe propriul site. Iar daca ma duc pe siteul Superbet, in sectiunea de stiri, citesc, intr-o cronica despre derby-ul Olteniei:
„Un punct în două jocuri de CAMPIONAT a scos FCU 1948 Craiova, de când a fost preluată de Giovanni Costantino. Dar, este de notat că în ambele jocuri, ”juveții” au fost prejudiciați de arbitraj. A fost un 1-1 la Politehnica Iași, cu un gol egalizator venit în inferioritate numerică, apoi un 2-3, acasă cu UTA. Miercuri, doljenii au învins cu 1-0 la SCM Zalău, în Cupă. Ultima izbândă din CAMPIONAT datează din 15 septembrie, 1-0 la Dinamo București.”
In material este folosit de trei ori termenul „campionat” si o data „prima divizie”. In timp ce termenul Superliga este folosit de doua ori. Cum sa ceara Superbet ceea ce sugereaza Udrea cand ei nu fac asta nici macar pe propriul site?
Din ce citesc in materialul lui Udrea si din ce stiu, practic intreaga revolta de la GSP, plecarea lui Catalin Tepelin, renuntarea de catre GSP la Catalin Tolontan, care ramane insa la Libertatea, posibil si inchiderea printului pleaca de la aceasta cerinta.
Acum, la cat ma pricep eu la presa, aceasta cerinta nu este o ingerinta editoriala. Pentru ca respectivele competitii asa se numesc: Superliga si Cupa Romaniei Betano. Nimeni nu a cerut sa se scrie ca Superbet sunt cei mai tari, iar Betano cei mai mari. Jurnalistilor li s-a cerut sa mentioneze in materiale numele celor doua competitii.
Stirea 1 este o ingerinta editoriala facuta de Secretarul de Stat al celei mai puternice tari de pe aceasta planeta (v-am spus ca presa nu este doar in alb si negru).
Stirea 2 este despre o cenzura impusa de cea mai folosita retea sociala de pe aceasta planeta.
Eu cred ca ceea ce spune Udrea este despre principii.
Si eu am principii. Nu fumez, nu beau, nu ma droghez. Am fumat o singura data, la 10 ani, cand nu stiam ce inseamna principii. Nu m-am imbatat niciodata si nu m-am atins de droguri. Astea sunt principii. E bine sa ai principii. E sanatos.
Doar ca principiile se aplica de dimineata pana seara, 24 din 24. Nu doar cand vrem noi. Principiile ar fi trebuit sa se aplice si cand GSP scria Cupa Romaniei Timisoreana sau Liga 1 Bergenbier. Corect? Asa as zice.
Daca mergeti pe Google si tastati „Cupa Romaniei Timisoarea, GSP” primiti 15800 de rezultate. E plin de Cupa Romaniei Timisoreana in GSP.
Daca veti cauta Liga 1 Bergenbier veti primi 42400 rezultate. Veti spune, stai mai Orlando, ca e bere, cum compari cu pariurile.
Daca veti cauta „Liga 1 Gamebookers, GSP”, asa cum s-a numit competitia inainte de Bergenbier, veti primi 31000 de rezultate. Gamebookers, daca nu intelege toata lumea, e o companie de pariuri care nu mai activeaza in .ro.
80% din veniturile GSP vin de la companiile de pariuri. Atentie, pariuri NU este egal cu „pacanele”. Pentru ca am vazut inclusiv jurnalisti care „ignora” acest aspect. De la politicienii care se urca pe valul populismului nu am pretentii dar de la jurnalisti am.
Bun, deci 80% din salariul pe care il ia Udrea de la GSP este platit de companiile de pariuri. Nu spun ca GSP ar falimenta fara reclamele la pariuri, spun ca ar fi mult mai greu sa opereze la standardele actuale. Poate s-ar reinventa. Cand viata iti da lamai creezi o piata pentru lamai.
Ar trebui sa-l intereseze pe Dan Udrea acest aspect? Conform regulii ca editorialul nu este afectat de comercial, nu. Jurnalistul prezinta si scrie fapte, nu e interesat de partea comerciala a afacerii.
Are voie managerul si actionarul sa fie preocupat de aspectul comercial? Eu cred ca are. Pentru ca daca de maine companiile de pariuri decid sa-si opreasca reclama in GSP atunci managerul are o problema, iar actionarul una si mai mare.
Si cum un CEO are trei joburi mari si late: 1) sa se asigure ca exista resurse financiare suficiente pentru operarea companiei 2) sa atraga cei mai buni oameni in organizatie, pe pozitiile cheie si nu numai si 3) sa creasca valoarea afacerii pentru actionari atunci primul care trebuia sa opreasca in fasa, din pozitia de CEO, acest „scandal” era Catalin Tepelin, in calitatea lui de manager general GSP.
Pentru ca fara banii de la pariori nu mai poti plati salariile, printul, hartia, chiria etc. Fara salarii nu ai jurnalisti. Fara jurnalisti nu ai produs. Daca fluxul de venituri se opreste, actionarul poate incerca sa capitalizeze firma pentru a continua operarea. De aceea actionarul are voie si trebuie sa inteleaga ceea ce se intampla in compania unde e actionar.
Inteleg pozitia lui Tepelin si o respect. El a fost atunci mai mult jurnalist si mai putin manager. Ca jurnalist a avut principii. Ca manager nu prea iti permiti asta.
Asta e partea unu despre principii. Partea a doua incepe acum.
Principiile ar fi trebuit sa se aplice si cand o stire cu iubita lui Neymar e pusa, pe siteul Gsp.ro, mai vizibila decat declaratia lui Andrei Prepelita, antrenorul Gloriei Buzau, despre victoria de aseara, din Cupa Romaniei Betano.
Gloria a invins campioana Farul. Din punct de vedere sportiv, fotbalistic, declaratia lui Prepe e mai importanta decat ce a spus iubita lui Neymar. Dar sa analizam de ce iubita lui Neymar are prioritate.
Materialul despre iubita lui Neymar are o galerie foto cu 45 de fotografii. Iubitorii frumusetii feminine care navigheaza prin aceasta galerie genereaza „afisari”. O afisare e unitatea de masura in publicitatea online. Fiecare pagina care prezinta iubita lui Neymar contine un banner. Un user care a vazut toate paginile genereaza 45 de afisari si vede 45 de bannere publicitare.
Acum, de ce o publicatie ca GSP ar face asta, sa afiseze femei frumoase, in galerii foto, cu prioritate, inaintea informatiilor sportive. Pentru bani. Afisarile = bannere publicitare, bannerele publicitare inseamna venituri pentru GSP.
Am putea spune ca, in acest caz, comercialul influenteaza editorialul? Pai am cam putea. Pentru ca decizia de a publica aceste materiale NU este una editoriala. Decizia de a pune aceste materiale vizibil pe site, INAINTEA altor stiri sportive, nu este una EDITORIALA. Este una COMERCIALA. Asta nu se intampla de ieri de azi, se intampla de ani.
In fiecare zi comercialul influenteaza editorialul in ceea ce se publica pe Gsp.ro. In fiecare zi se ia o decizie, ca un material cu iubita, sotia, amanta cuiva sa fie pozitionata mai vizibil decat o stire despre sport.
Asta e partea a doua despre principii.
Imi pare rau de deznodamantul de la GSP, de ceea ce se intampla acolo. Imi pare rau de felul in care a fost concediat Catalin Tepelin. Imi pare rau de felul in care lui Catalin Tolontan i s-a trantit usa in nas si i s-a spus adio. Nici unul dintre ei nu merita acest lucru. Cand spui GSP spui Ioanitoaia si Tolontan. Cand spui Prosport spui Tolontan si Ioanitoaia. Cand spui Sportul Romanesc spui Ioanitoaia si Tolontan. Acesti doi jurnalisti au marcat presa sportiva din ultimii aproape 30 de ani. Au desenat-o. Au construit-o. Au dezvoltat-o. Au transformat-o. Iar Tepelin a fost cu ei aproape de la inceputurile Sportului Rosu. Parcurgand toate etape: junior, reporter, management editorial, sef suprem.
Insa au si ei partea lor de de vina. Cand au transformat un subiect minor intr-o drama. Principial au dreptate si pot intelege. Dar, analizand de la ce a pornit, din ceea ce scrie Udrea, chiar a meritat? Sunt sigur ca azi imi vor spune amandoi: DA. O sa-i mai intreb insa si peste x ani.
Angajam
miercuri, februarie 1st, 2023Despre demiterile in masa din marile companii de tehnologie
sâmbătă, ianuarie 28th, 2023„Angajeaza cat ai nevoie si accelereaza dezvoltarea”. Barbatul cu par alb si barba vorbea serios. E final de an 2007, eram deja de un an si jumatate in grup, iar discutia, in 3, el, eu si R, era una informala, inainte. dupa sau in timpul bugetarii numarul x pentru 2008. Criza nu se vedea, piata duduia, miscasem lucrurile, avea crestere de trafic pe proprietatile grupului si incepusem sa facem bani din vanzarea de publicitate online. Proprietarul grupului obisnuia sa traseze directia pentru buget. Cerea cresterea estimata a pietei de la research, iar tu, ca manager, aveai obligatia de a construi un buget in care cresterea sa fie dubla vs cresterea pietei. Daca piata crestea cu 50%, conform research-ului, compania trebuia sa-si faca un buget care prevedea o crestere de 100%. Asta la prima strigare. Urma un ping pong intre manageri si proprietar, un fel de negociere : „nu putem creste cu 100%, nu e realist/e imposibil/nu se poate”. „Bine, accept o crestere de 95%.” In final se inchidea la 80 sau 85%. El era fericit ca ne-a fortat sa crestem mai mult decat piata, noi ca am dat in jos o crestere nerealista. Intelegeam logica cererii, nu intelegeam baletul care incepea in septembrie, o data cu prima bugetare si narativele, si se termina la final de decembrie, cand era aprobata versiunea 5-6-7, cum iti era norocul, de buget. In 8 ani de zile, cat am stat acolo, nicio versiune 1 de buget nu a fost aprobata. As spune, cu o siguranta de 99%, ca nici versiunile 2 si 3 nu au avut mai mult noroc.
Venisem cu aproape 70 de oameni dupa mine, iar cererea lui m-a intrigat. Pentru ca nu erau bani de dezvoltare si accelerale. M-au „recrutat”, in primavara/vara lui 2006, pentru a dezvolta online-ul grupului care „suferea”, fiind ramas in urma vs cota de piata si pozitia pe care o aveau publicatiile in print sau ca agentie de stiri. Am construit un business plan care prevedea necesarul de investitii pe 3 ani, l-au aprobat, ne-am apucat de treaba. In primul an am primit bani de capex (servere, ca nu puteam opera fara ele) si ceva opex. Ne-am finantat operarea prin neplata publicitatii vandute catre celelalte firme din grup, spre disperarea managerilor de acolo, care incepusera sa se uite urat la noi.
M-am dus la R sa o intreb daca are bani. R conducea grupul si ii gestiona banii proprietarului. O femeie extraordinara, corecta si umana. „R, ai bani pentru ce vrea el sau suntem ca liberalii, prin noi insine? Nu angajez pe nimeni daca nu sunt bani, sa ma trezesc ca nu avem cu ce sa platim salariile”. R stia cum sa-ti transmita mesajele astfel incat sa nu-l puna pe proprietar intr-o pozitie aiurea. Asa ca nu am angajat pe nimeni. Asta nu m-a impiedicat, aproape 8 ani mai tarziu, sa dau drumul unui proiect cu zeci de oameni, bazandu-ma pe niste promisiuni ale unor investitori ca „banii vor veni”.
Luna aceasta marile companii de tehnologie au anuntat concedieri in masa, de mii de persoane:
Amazon – 18.000 de angajati concediati.
Microsoft – 10.000 de angajati concediati.
Meta/Facebook – 11.000 de angakati concediati.
Alphabet/Google – 12.000 de angajati concediati.
Intre septembrie 2019, inainte de pandemie, si septembrie 2022, cand s-a cam terminat cu pandemia, fiecare din aceste companii au angajat ca „disperatii”. Amazon si-a dublat numarul de angajati, cam pe acolo fiind si Meta/Facebook, cu o crestere de 94%, in timp ce la Alphabet/Google, cu 57%, si Microsoft, cu 53%, cresterile au fost mai temperate. Singura companie mare tech care nu a angajat masiv in aceasta perioada a fost Apple, unde cresterea a fost de doar aproximativ 20%. Iar Apple sunt si singurii care nu au anuntat concedieri pana acum. In conditiile in care 40% din cei 164.000 de angajati lucreaza in cele 500 de magazine Apple.
Cand au avut dreptate managerii acestor companii? Cand au angajat zeci de mii de oameni intr-o perioada atat de scurta sau acum, cand sunt fortati sa dea afara cu zecile de mii? Ca manager al unei companii cu pana 1000 de angajati esti cam obligat sa ai grija de acestia si de familiile lor. Adica porti resposabilitatea, uriasa, de a te asigura ca firma are lichiditati pentru operare, implicit pentru plata salariilor. Lucrurile se schimba cand numarul de angajati este de ordinul zecilor de mii sau a depasit 100.000 si cand compania este listata pe bursa. Pentru ca angajatii devin doar un numar, in timp ce la fiecare trei luni stai cu presiunea raportarii rezultatelor public, catre bursa si actionari. Ceea ce face ca managerii sa „invete” sau sa fie fortati sa invete livrarea de rezultate pe termen scurt si foarte scurt. Si sa renunte la orice strategie pe termen mediu, lung. Bine, mai putin Zuckerberg care pare blocat in Metaverse, ceea ce s-ar putea sa-i atraga si caderea.
Aceste companii au angajat masiv pentru ca au crezut ca ceea ce s-a intamplat in 2020, cand toata lumea a stat in casa, a lucrat de acasa si a cheltuit banii online, este „noua realitate”, iar cresterile din acel an si din anul care au urmat vor continua pe termen lung. Daca nu angajau erau luate la rost de actionari sau analisti. S-a dovenit ca nu e o schimbare de paradigma, ca lumea nu vrea sa stea in casa, vrea sa iasa, sa mearga in magazine, sa calatoreasca, sa petreaca timpul cu prietenii sau familia si nu in fata unui calculator de dimineata pana seara. Aceste companii si managerii lor au pariat pe o crestere sustinuta, de doua cifre/an, si pe „mutarea” in online a activitatilor care se desfasurau offline pana in pandemie. Au calculat gresit, au estimat gresit, iar acum platesc angajatii lor. Aveau alternativa? Apple arata ca da. Piata poate spune ca nu. Analistii nu se pronunta, ca de obicei.
Aceste aceste companii sunt intr-o goana nebuna dupa cota de piata si „ocupare de teritorii” similara cu goana dupa aur (Gold Rush) din secolul 19. Evident ca ambele „miscari” sunt dictate de lacomie. Lacomia de a avea mai mult, si mai mult, mult mai mult. Fortate de piata, concurenta si actionari. Iar managerii trebuie sa faca balet pentru a incerca sa-i multumeasca pe toti si sa-si pastreze pozitiile platitel cu milioane de dolari anual. Toate au zeci de miliarde de $ in conturi, toate genereaza zeci de miliarde in venituri/an. Si mai grav este ca unele din aceste companii au folosit resursele financiare pentru a-si cumpara propriile actiuni. Google a platit $57 de miliarde doar anul trecut in stock buybacks doar anul trecut. Acelasi Google economiseste anual $2,5 miliarde din concedierea celor 12.000 de angajati. Teoretic, daca nu-si rascumparau actiunile aveau bani pentru a-i plati 23 de ani pe acesti 12.000 de angajati dati afara. Practic cresterea veniturilor s-a redus, poate vine recesiunea, poate va urma o scadere, poate ca apar noi concurenti, poate, poate, poate.
So, cand au avut dreptate managerii?
Noua despre demiterea echipei din departamentul Sport al Protv-ului
joi, ianuarie 26th, 2023Disclaimer: Sunt implicat in canalele Prima TV si Prima Sport, niste mini/mici competitori pentru ProTV (mai ales) si ProArena (mai putin). Desi incerc sa fiu obiectiv puteti citi ce am scris mai jos avand in vedere pozitia mea.
Putin context:
1. In noiembrie 2021, ProTV anunta recrutarea lui Vlad Enachescu pentru a conduce departamentul Sport al canalelor Pro. Vlad venea cu experienta TVR, Telesport, Telekom Sport, fiind recrutat de o echipa de head-hunteri pentru aceasta pozitie, pentru care managementul Protv a tot cautat solutii dupa despartirea de Felix Draghici.
2. La momentul anuntului, departamentul era condus de Ionut Coanda, unul dintre veteranii postului si ai departamentului Sport. Acestuia i-a fost oferita o alta pozitie in cadrul grupului insa a ales sa-si inainteze demisia.
3. Intr-o forma de solidaritate cu Ionut Coanda si respingandu-l pe Vlad Enachescu, mai multi angajati din departamentul Sport „au protestat” la HR si la managementul grupului, cerand renuntarea la Enachescu si revenirea lui Coanda in fruntea departamentului. Protestul lor a avut „succes”, Enachescu detinand, oficial, pozitia de manager Sport @ ProTV pentru o singura zi. La momentul respectiv postul a invocat „viziuni diferite” ca motiv de despartire. In realitate, Vlad a fost respins de „greii” redactiei in frunte cu Ioana Cosma si Mihai Mironica.
Pauza.
4. Nici unui manager nu-i place sa-i fie contestate deciziile si cu atat mai mult nu-i place sa-i fie contestate public, de fata cu toata lumea. Ceea ce s-a intamplat in noiembrie/decembrie 2021 a fost o lovitura urata pentru managementul ProTV, atat la nivel de CEO cat si la nivel de manager HR. Dar, ceea ce deosebeste un manager normal de unul bun, printre altele, este asumarea gresilor si corectarea lor. La momentul respectiv, confruntati cu o revolta interna, managerii ProTV au inghitit broasca si l-au „sacrificat” pe Vlad Enachescu, el fiind cel care a iesit cel mai „sifonat” din toata aceasta poveste. Si, cumva, fiind si cel mai putin vinovat de situatia creata. Implicit, compania a avut de suportat niste costuri cu aceasta plecare, platite lui Vlad, pe langa costurile de recrutare platite head-hunterilor.
Am incheiat pauza.
5. Vineri a aparut stirea ca toata echipa care realiza emisiunea Ora de Sport de pe canalul ProArena (ex Sport.ro) a fost destituita de catre ProTV. In total sapte persoane, inclusiv Ioana Cosma, Mihai Mironica si producatorul Leo Badea, printre cei mai vechi angajati ai departamentului si ai ProTV-ului. In semn de solidaritate cu cei 7, seful departamentului, Ionut Coanda, si-a prezentat demisia.
6. Acum, e imposibil sa nu faci legatura intre „revolta” impotriva lui Enachescu si demiterea celor 7. Vazuta asa, din afara, pare o razbunare a departamentului HR/managementului pentru „razvratirea” de la finalul anului 2021. Sigur, decizia e insotita de motive corporatiste care tin de KPI, ROI si EBITDA. Ceea ce e foarte posibil dar ramane si aceasta dara de „payback” lasata in urma care nu poate fi ignorata.
Intrebari:
7. Cand a avut dreptate managementul Pro, in decembrie 2021 cand au decis sa renunte la Enachescu si sa pastreze o liniste aparenta sau temporara sau ambele in redactie sau acum, cand au decis sa renunte la „greii” redactiei?
8. Cum va fi privita aceasta decizie de angajatii ProTV, mai ales de cei care sunt acolo de la inceputuri? Ca unul care a incercat sa recruteze din ProTV, din zona stirilor, pot spune ca oamenilor de acolo le curge Pro prin vene si refuza orice discutie, multumind frumos pentru interes. Si nu e ca nu le-a placut fata mea, ceea ce e posibil, nu le-a placut nici cand au fost abordati de fostii lor manageri. Sper sa nu ma insel, dar singura plecare notabila din ultimii ani a fost a lui Vitalie Cojocari la Euronews. Se va clatina ceva in aceasta structura monolit a mass mediei din .ro, ma refer la redactia de stiri, care performeaza exceptional de atatia ani la rand, felicitari Gabrielei Popescu, si unde sunt cei mai multi „veterani” pe m2 din grup sau demiterea celor sapte va trece fara urmari? A analizat HR-ul cu atentie impactul unei asemenea miscari? Habar nu am, dar sunt intrebari pentru situatii care sigur au fost analizate intern inainte de luare deciziei.
9. Cine va conduce departamentul Sport din Pro, care, dupa renuntarea/plecarea lui Felix Draghici, se tot cauta, vorba lui Cornel Dinu?
Ganduri despre inchiderea DoR
joi, octombrie 13th, 2022Publicaţia de jurnalism narativ DoR(Decât o Revistă), fondată de Cristian Lupşa se închide, la 13 ani de la apariţia primului număr. O decizie care vine după o perioadă de dificultăţi financiare, anunţate de fondatorul publicaţiei.
Din Pagina de Media.
Inchiderea reviste DoR e o veste trista pentru media din .ro. Motivul e relativ simplu: dintre toate publicatiile de tip revista care se baza pe un model de business bazat pe abonamente, DoR era „cea mai avansata” si parea ca a gasit o reteta care functioneaza. 13 ani sunt 13 ani. Dand timpul inapoi, DoR s-a lansat in 2009, in plina criza financiara, cand presa tiparita din .ro a pierdut cam 80% din publicitate. Si cand marile grupuri media au trebuit sa-si „reaseze” business-ul, sa ajusteze printul si sa incerce sa compenseze pierderea veniturilor din online. Unele au reusit, altele nu.
Pe piata din .ro exista mai multe modele de business pentru publicatiile online/print (printul deja e un accesoriu „nice to have”, ca batista pusa la sacou).
1. Publicatii care au un model de business bazat preponderent pe publicitate – in general branduri puternice sau siteuri cu trafic foarte mare care isi monetizeaza afisarile prin Google.
2. Publicatii care au un model de business bazat preponderent pe donatii de la utilizatori
3. Publicatii care au un model de business bazat pe banii de la partidele politice
4. Publicatii care sunt editate de grupuri media puternice, cu actionariat strain si care au un model de business bazat pe publicitate preponderent
In general, cu cat veniturile sunt mai diversificate, in procente cat de cat echilibrate, cu atat e mai bine. Cand am plecat de la Mediafax Group, in 2014, business-ul era destul de echilibrat, nici una din categoriile de mai jos nedetinand o pondere mai mare de 30% din total venituri:
- venituri din abonamente online
- venituri din abonamente print
- venituri din vanzarea la taraba a publicatiilor
- venituri din evenimente
- venituri din publicitate online
- venituri din publicitate print
Modelul de business de la DoR, publicitate in print + abonamente, era unul inedit, pentru ca nu se baza pe publicitatea online. Cu un varf de redactie de 25 de oameni, inainte de pandemie, DoR s-a ajustat la 10, incercand sa-si rezolve probleme financiare. Nu a reusit, din pacate, iar esecul lor constituie un semnal de alarma pentru „amatorii”, din ce in ce mai putini, care vor sa investeasca in media.
„Batalia” pentru controlul celor trei T (Telefon/Tableta/Televizor) – Partea 1, video
luni, aprilie 22nd, 2019In loc de introducere 1:
“It’s a little bit like, is the Albanian army going to take over the world? I don’t think so.” Jeffrey L. Bewkes, CEO Time Warner, despre Netflix in Decembrie 2010.
In loc de introducere 2:
„We view Netflix as a friend, not a foe.” Bob Iger, CEO-ul Disney, August 2015
In loc de introducere 3:
“Our top 10 most-watched shows on Netflix, they’re all Netflix original brands.”, Chief Content Officer, Netflix, Aprilie 2019
Timp de aproape 100 de ani marile studiouri de film de la Hollywood – Universal Pictures, Paramount Pictures, Warner Bros. Pictures, Walt Disney Pictures, Columbia Pictures, 20th Century Fox – au dominat industria filmului, colectand 80+% din veniturile generate anual de o industrie inchisa, bazata pe exclusivitati acordate pe teritorii. Astazi, cu exceptia celor de la Disney, toate celelalte, la care s-ar mai putea adauga MGM, au fost cumparate, ultima tranzactie fiind achizitia celor de la 20th Century Fox, care fusesera cumparati de Murdoch in 1985, de catre Disney. Viacom a cumparat Paramount in 1994, Sony a cumparat Columbia in 1989, Comcast a cumparat NBCUniversal in 2011, iar AT&T a finalizat cumpararea TimeWarner/Warner Bros. anul trecut.
In 1997 a fost infiintat Netflix, ca o companie ce inchiria casete video (VHS-uri) si DVD-uri americanilor. Ca fapt divers, Netflix inca genereaza anual $2 milioane profit din inchirierea de dvd-uri. Pe masura ce viteza conexiunilor de internet s-a dezvoltat, Netflix a devenit o platforma de streaming. Azi Netflix are aproape 150 milioane de abonati care platesc lunar, in medie, $10 pentru a avea acces la filme, seriale, documentare, animatii. La fel ca cinematografele sau televiziunile din intreaga lumea, Netflix a fost un client pentru studiorile de film. Un „distribuitor” care platea anual un fee de cateva zeci de milioane de dolari, apoi de sute de milioane, pentru a oferi content abonatilor sai. Desi au inteles pericolul pe care il poate reprezenta Netflix si au reactionat prin lansarea Hulu in 2009, Hollywood-ul „s-a bucurat” de sumele primite de la Netflix si l-a ironizat/ignorat oferandu-i productiile in schimbul dolarilor primiti anual. Pana cand bursa – Netflix s-a listat in 2002 – a reactionat la cifrele Netflix, iar evaluarea de pe Wall Street e egalat sau a depasit capitalizarea principalilor sai furnizori.
Succesul Netflix a atras atentia celor Amazon care au copiat modelul si si-au lansat o platforma similara gandita insa pentru a sustine programul de fidelizare, Amazon Prime. Ultimii intrati in joc sunt cei de la Apple, care luna trecuta au anuntat Apple TV+.
Dupa aceasta scurta introducere sa vedem cum arata astazi „batalia” pentru cei trei T – telefon, tableta, televizor, faza pe video:
1. Netflix – este in pole position, conducand detasat in fruntea celor aproape 150 milioane de abonati pe care-i are in intreaga lume. Simtind pericolul de a ramane fara content a inceput sa investeasca masiv in propriile productii. Anul trecut Netflix a cheltuit $12 miliarde pe producerea de continut, mult peste ceilalti playeri, iar pentru anul viitor a anuntat un buget de $15 miliarde. Netflix se indatoreaza masiv pentru a produce content, insa piata (pare ca) accepta acest lucru cata vreme compania livreaza cresteri intr-un rimt suficient de ridicat pentru a nu trezi ingrijorare pe Wall Street.
Puncte forte:
– Numar mare de abonati –> venituri recurente asigurate
– Nu mai depinde decat intr-o proportie redusa de contentul altora – vezi top 10 care este alcatuit din productii originale Netflix
– Si-a rezolvat distributia internationala fiind prezent cam in toate tarile, cu exceptie Chinei
– Atrage productiile studiourilor independente si productii locale din tarile unde e prezent
– Produce cel mai mult content/an
– Distributie asigurata fiind disponibile pe toate televizoarele smart si pe iOS/Android
Puncte slabe:
– Desi produce foarte mult content nu monetizeaza acest content in afara platformei asa cum o fac Disney sau WarnerMedia
– Plateste un fee ridicat pentru abonatii vechi iOS
– Pretul abonamentului in crestere – vor fi fortati sa creasca pretul abonamentului pe masura ce cresterea va incetiti
– Contentul se produce pe principiul „sa fie cat mai mult, nu conteaza calitatea”
– Va pierde library-ul de la Disney/Fox, va pierde library-ul de la WarnerMedia – 3 studiouri mari, cu francize ca Star Wars, X-Men, Marvel, Batman, Superman etc
2. Disney – cred ca este cel mai puternic competitor in devenire pentru Netflix. Detine doua studiouri, doua televiziuni mari in SUA, ABC si ESPN, isi va lansa in acest an platforma Disney+ si controleaza 60% din Hulu.
Puncte forte:
– Cea mai mare companie de media din lume
– Library cu sute/mii de titluri, de la Alba ca Zapada pana la Avengers
– Domina clasamentul blockbusterelor din ultimii ani, cu titlurile din seria Marvel si Star Wars
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv –> nu-si permit sa renunte la aceste venituri
– Pretul anuntat pentru abonamentul lunar la Disney+ este la jumatate din costul abonamentului la Netflix
– A preluat studiourile 20th Century Fox
– Seriale originale care vor extinde universul Star Wars sau Thor
– Detine 60% din Hulu – are acces la datele de acolo
Puncte slabe:
– Va dura pana cand va avea acoperirea internationala a celor de la Netflix
– Depinde de veniturile din cinema/dvd/tv ceea ce ce-l va impiedica sa se miste cu aceeasi viteza pe care o are Netflix
– Nu are distributie
– Nu are experienta in digital pe care o are Netflix
– Nu are datele pe care le are Netflix de la abonati (ce vor, ce le place, ce vizioneaza)
3. Apple – Chiar daca inca bajbaie in zona de video, Apple e obligata sa inceapa monetizarea utilizatorilor prin diferite forme de content, lucru inceput cu succes pe muzica.
Puncte forte:
– Distributia – cei 1 miliard de utilizatori de iOS (iPhone si iPad) cu cele mai bune demografice
– Distributia internationala asigurata
– Distributia pentru care nu plateste nici un fee
– Succesul cu care au implementat Apple Music intr-un timp scurt, depasind deja Spotify – echivalentul Netflix pe muzica – in Statele Unite
– Cash-ul din banci (+$200 miliarde)
– In pole position pentru a coagula celelalte doua studiouri mari (Viacom/Paramount si NBCUniversal) precum si studiourile mai mici
– Pot cumpara Netflix – capitalizarea Netflix este la ~ $150-160 miliarde
Puncte slabe:
– Anuntarea Apple TV+ a fost „fortata”, neaducand mai nimic nou si fiind o struto camila, jumatate abonamente la alte posturi tv, jumatate alte productii
– Cresterea pe hardware incepe sa incetineasca
– Desi e o companie de tehnologie daca te uiti si lucrezi in interfata iTunes pe Windows o iei la fuga
– Au bani multi dar nu prea stiu cum sa-i cheltuie
– Nu e clar ce productii originale vor avea
– Au deja la activ un esec cu Apple TV
4. AT&T WarnerMedia – In mod normal, avand HBO si forta grupului AT&T ar fi trebuit sa fie imediat sub Netflix, la concurenta cu Disney. Anuntarea unei alte platforme de streaming, cu focus pe universul personajelor DC, cand ai HBO GO si HBO Now in curte cred ca e o greseala.
Puncte forte:
– Library-ul studiourilor Warner Bros. –> Netflix plateste $100 milioane pe an pentru a avea serialul „Frieds”
– Library-ul HBO
– Platformele de streaming HBO GO si HBO Now
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv
– Distributia in SUA catre abonatii AT&T
Puncte slabe:
– Se vor lansa anul viitor, dupa Disney+ si Apple TV+
– Nu vor avea content original la lansare
– Par a avea inca probleme de scalabilitate, HBO GO blocandu-se la peak-uri (vezi lansarea de saptamana aceasta a primului epidod din Game Of Thrones)
– AT&T sta foarte bine in SUA insa nu exista in restul lumii – va dura pana cand vor avea acoperire internationala
– A iesit din Hulu saptamana trecuta vanzandu-si cele aproape 10% detinute
– Are nevoie de bani pentru ca achizitia TimeWarner – $85 miliarde – i-a lasat foarte indatorati
5. Amazon.com – Incearca, se agita dar lasa impresia ca nu poate face focus pe acest segment. Are potentialul cel mai mare de a creste.
Puncte forte:
– Au o baza de zeci de milioane abonati Prime, marea majoritate in SUA
– Au distributie, atat prin intermediul siteului de ecommerce cat si pe iOS si Android
– Au inceput sa produca content original, cu oarece succes
– Au succes in India cu Prime Video –> India va deveni cea mai mare piata daca China va continua sa ramana inchisa
– Au bani, nu la nivelul Apple insa se pot imprumuta usor
– Domina piata de carte electronica
– Au date cel putin la fel de complexe, despre abonatii Prime, la nivelul pe care il are Netflix
Puncte slabe:
– Focusul lor este pe ecommerce unde inca pot creste foarte mult
– Prime Video pare doar un carlig pentru cresterea abonatilor Prime
– Library-ul este limitat
– Distributia internationala sufera deoarece par a cumpara drepturi teritoriu cu teritoriu
– Studiourile ii vad ca un nou Netflix
– Nu monetizeaza contentul produs in afara platformei
6. Hulu – l-am trecut mai mult peste cei 25 milioane abonati pe care-i au in Statele Unite. Dupa cumpararea Fox-ului de catre Disney, acestia din urma au devenit majoritari, cu 60%, in Hulu, iar dupa exitul de saptamana trecuta a celor de la AT&T WarnerMedia (aveau aproape 10%) a mai ramas doar un alt actionar in Hulu, cei de la Comcast NBCUniversal. In mod normal Comcast ar trebui sa-i faca exit lui Disney din Hulu din doua motive:
1. Au nevoie de o platforma a lor pentru a putea concura cu ceilalti
2. Disney va lansa Disney+ unde-si va muta contentul + are nevoie de bani dupa zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru achizitia Fox
7. Aici ar trebui sa fie Google/YouTube care insa nu au demonstrat pana acum, desi sunt cea mai mare platforma de continut video din lume, ca pot converti userii catre content platit.
8. Aici ar trebui sa fie Microsoft care poate cumpara Netflix :)
9. Aici ar trebui sa fie Facebook care nu exista inca in video.
Cam asta e. Feel free to complete/change/modify :)
In episodul 2 voi incerca o analiza pe cele patru segmente dominante ale piatei de divertisment: film, muzica, jocuri, sport.
Ce inseamna anuntul de ieri al celor de la CME, compania care detine televiziunile Protv?
marți, martie 26th, 2019Central European Media Enterprises (CME), compania-mamă a Pro TV, a anuntat ieri ca incepe un proces de „explorare și evaluare a potențiale alternative pentru a maximiza valoarea acțiunilor”. Compania a listat optiunile pe care le ia in considerare: vânzarea totală sau parțială, o fuziune cu un alt grup media, recapitalizarea companiei sau continuarea aplicării strategiei de creștere conform planului pe termen lung.
Cum se traduce mai exact anuntul de ieri? CME încearcă de aproape doi ani să-și vândă operațiunile de televiziune, inclusiv stațiile Pro. Pana acum nu au reusit sa vanda decat Croatia, vanzarea din Slovenia fiind anulata de Consiliul Concurentei local. Practic dupa ce a tot cautat cumparatori, CME a pus acum un anunt in fata sediului pe care a scris „Suntem de vanzare, acceptam si barter”. Poate, poate trece cineva interesat si intreaba de pret. Care e unul foarte mare, doar pentru operatiunile din .ro cerand $1 miliard.
Acționarul majoritar al CME, după achiziția TimeWarner, este gigantul telecom AT&T care nu are nici un interes in a continua sa opereze televiziuni in Europa Centrala si de Est. CME are televiziuni in 5 piete: Cehia, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria.
Cea mai mare schimbare de viziune anuntata de Zuckerberg
joi, martie 7th, 2019Nu este despre voi. Nu este nici macar despre ce crede Mark ca vreti. Sau vrem. Este tot despre Facebook.
I believe the future of communication will increasingly shift to private, encrypted services where people can be confident what they say to each other stays secure and their messages and content won’t stick around forever. This is the future I hope we will help bring about.
de aici.
Viziunea lui Zuckerberg, tradusa, inseamna ca tot ceea ce ati fost incurajati sa faceti in ultimii xx ani, sa comunicati, sa share-uiti cu toata lumea, sa postati cat mai des, nu conteaza ce, sa umpleti News Feed-ul, sa contribuiti cu contentul vostru la cresterea retelei, se schimba. Mark vrea sa nu mai comunicati catre „toata lumea”, Mark vrea sa comunicati doar in grupuri mici, cu prietenii foarte apropiati, unul la unul. Iar el sa va asigure ca cele mai intime ganduri scrise de voi sunt sigure. Sunt securizate. Sunt encriptate.
Insa, in realitate, Mark nu vrea asta. Mark vrea doua lucruri:
1. Sa „fuga” cat mai departe de definitia care spune ca Facebook este o „companie media”. Mark vrea sa dezlipeasca acest timbru, pe care tot el l-a lipit cu ani in urma, si care acum ii creeaza numai probleme. Mark vrea ca Facebook sa devina o companie de comunicatii. De comunicare. Mark vrea, isi doreste, tinde, ca platformele pe care le conduce sa fie vazute ca facilitatori ai comunicarii intre oameni. Mark vrea sa nu mai fie acuzat ca influenteaza alegerile. Mark nu mai vrea stiri. Mark nu mai vrea fake news. Pentru ca lui Mark ii este frica de reglementari. De spargerea Facebook-ului in companii separate. Este cosmarul cu care se trezeste in fiecare noapte, in ultimii doi ani.
2. Sa se asigure ca integrarea tuturor platformelor de comunicare pe care Facebook le detine, Messenger, Instagram si WhatsApp, va fi acceptata si nu va fi blocata. A anuntat integrarea la final de Ianuarie si cred ca pana la finele anului va fi finalizata. O data integrate orice incercare de a reglementa si a sparge Facebook in companii separate, una pentru Instagram, una pentru Facebook, una pentru WhatsApp, va fi mult mai greu de realizat.
PS. In noua viziune propusa de Zuckerberg, News Feed-ul devine irelevant. Cash-ul cow-ul companiei, care i-a generat anul trecut venituri de $55 miliarde, s-ar transforma in muzeu, ar fi istorie.
15 despre despre conflictul comercial dintre Telekom si ProTV
duminică, februarie 24th, 2019Scriu zilnic doua posturi pe Cronica.ro, voi incerca sa reiau si activitatea pe blog.
1. Putin istoric: ultima miscare geniala a lui Adrian Sarbu, la conducerea CME, a fost iesirea din must carry a televiziunilor Pro, in 2013. A doua miscare incercata de el, in 2013, cresterea preturilor la publicitate, in Cehia, l-a costat pozitia de CEO.
2. In ultimii ani, Pro-ul a trait bine din veniturile platite de cablisti, anul trecut castigand, din Romania, aproape 47 milioane de dolari.
3. Orice operator de cablu trebuie sa plateasca un tarif per abonat pentru a putea retransmite televiziunile Pro.
4. Tariful cerut de ProTV a fost marit, de la 1 Feb 2018, la 0,914 euro per abonat. Plus TVA.
5. In fiecare an, la 1 Feb, pretul creste automat cu inca 3%.
6. Telekom are un contract cu ProTV care expira saptamana viitoare, pe 28 Feb.
7. Cel mai probabil, ProTV incearca sa impuna Telekom, in noul contract, tariful nou, valabil de la 1 Feb 2018, plus cresterea de 3% care se aplica de la 1 Feb anul acesta.
8. Telekom, probabil, incearca sa mentina tariful vechi, pentru a nu creste pretul abonamentelor. In ultimul an, atat televiziunile Intactului, Antenele, cat si KanalD, au iesit din must carry si au devenit canale ce nu pot fi retransmise decat cu plata unui pret per abonat, pe modelul ProTV. Ceea ce inseamna un cost mai mare de operare pentru Telekom.
9. Cresterea pretului ceruta de Pro vine intr-un moment in care piata telecom “fierbe”, ca urmare a ordonantei guvernului, ce contine “taxa pe lacomie”, care prevede si o taxa de 3% pe cifra de afaceri a operatorilor telecom din piata.
10. Pro-ul nu mai este unde era acum 6 ani, un lider autoritar al pietei tv din Romania. Pe rand, Antena1 si KanalD i-au atacat pozitia de lider, in special in prime time, acolo unde audienta este cea mai mare.
11. Pro-ul incearca sa-si vanda canalele la pachet desi unele din ele nu genereaza audienta.
12. Vineri seara ProTV a pus un mesaj, in timpul emisiunii “Romanii au talent”, care anunta ca de la 1 Martie canalele Pro s-ar putea sa nu mai fie disponibile pe retelele Telekom si NextGen. A fost tripla lovitura sub centura, o data prin presiunea pusa pe un partener comercial, prin intermediul publicului, a doua oara prin folosirea continutului pentru a-si rezolva problemele comerciale, a treia oara prin transmiterea mesajului intr-un program sponsorizat 9 ani de Telekom.
13. Telekom a reactionat, denuntand gestul si anuntand ca Pro-ul vrea mai multi bani, care ar afecta pretul abonamentului la client. Pentru prima oara, in multi ani, am vazut un comunicat de presa, adresat CNA si publicului, care contine termeni extremi de duri ca “suntem socati” sau “ProTV a folosit o tactică brutală de denigrare şi calomniere a grupului Telekom Romania”.
14. ProTV a replicat cu un comunicat in care reia anuntul ca televiziunile sale nu se vor vedea pe retelele Telekom de la 1 Martie, daca nu se semneaza noul contract.
15. Ca o concluzie, daca Pro-ul ar fi inceput cu acel comunicat de la punctul 13, dar pe 28 Feb, in ultima zi de contract, dupa ce era clar ca nu se va semna noua intelegere, totul ar fi fost in regula. Era o informare a pietei si a publicului, justificata. Faptul ca au ales sa-si foloseasca programele pentru a forta negocierile comerciale poate fi clasificat ca “derapaj”, cum a facut-o Pagina de Media, sau chiar santaj, cum au spus-o multi.