Lacusta Cozmin Gusa
25 noiembrie '23Despre cenzura, interventie in editorial si principii – cazul Gsp
3 noiembrie '23Stirea 1: Secretarul de stat al SUA, Tony Blinken, a declarat luni unui grup de lideri ai comunității evreiești americane că i-a cerut prim-ministrului Qatar să atenueze retorica Al Jazeera despre războiul din Gaza, potrivit a trei persoane care au participat la întâlnire. (Axios)
Stirea 2: În mai 2021, la doar trei luni după ce a impus interdicția prin care ștergea orice postare referitoare la originea v i r u s u l u i, Facebook a anunțat: „În lumina investigațiilor în curs privind originea C o v i d 1 9 și în consultare cu experții în sănătate publică nu vom mai elimina posturile care susțin că v i r u s u l a fost creat de om.” (Washington Post)
Stirea 3: Doctorul Anthony F a u c c i a declarat, în iunie 2021, că „cele mai multe atacuri la adresa mea, sincer, sunt atacuri la adresa științei, pentru că toate lucrurile despre care am vorbit, în mod constant de la bun început, s-au bazat în mod fundamental pe știință”. (CNBC)
Laureat al premiul Nobel pentru Fizică, Richard Feynman a scris, in 1966, că „Știința este credința în ignoranța experților”. Adică știința, cercetarea, e o activitate continuă, care aparține viitorului, încă necunoscut, nedescoperit, în timp ce expertiza se bazează pe trecut, pe ceea ce s-a întâmplat.
Am mai scris dar o mai scriu o data. In „cariera” mea de manager de presa, apoi de „constructor” de branduri media, mi-am dat seama, empiric, de faptul ca in media nu avem nuante doar de alb si negru. Ci exista si multe nuante de gri care trebuie tratate ca atare.
Si tot aici trebuie sa spun: Catalin Tolontan este unul dintre jurnalistii romani care vede editorialul doar in nuante de alb si negru. E o calitate rara, care trebuie respectata si pretuita.
Dan Udrea, de la GSP, scrie azi in Libertatea si Gazeta Sporturilor un editorial in care acuza interventia caselor de pariuri in editorial. El spune ca unul dintre actionarii companiei le-a cerut jurnalistilor sa scrie Superliga si Cupa Romaniei Betano cand se mentioneaza aceste competitii.
Ca unul care a semnat contractul cu Superbet, pentru Superliga, ma autodenunt si spun ca si eu i-am cerut lui Catalin Tepelin ca acest nume sa fie folosit in editorial. Pentru ca asa se numeste competitia.
Doar ca, evident, nu la nivelul mentionat de Udrea in editorialul lui.
Pentru ca nu cred ca Superbet a cerut vreodata ca un articol sa arate asa cum il prezinte Udrea. De fapt sunt sigur ca nu a cerut pentru ca e RIDICOL. Si cand spun ca nu cred ma bazez pe faptul ca o astfel de regula ar fi trebuit, cata vreme o ceri altora, sa fie macar implementata pe propriul site. Iar daca ma duc pe siteul Superbet, in sectiunea de stiri, citesc, intr-o cronica despre derby-ul Olteniei:
„Un punct în două jocuri de CAMPIONAT a scos FCU 1948 Craiova, de când a fost preluată de Giovanni Costantino. Dar, este de notat că în ambele jocuri, ”juveții” au fost prejudiciați de arbitraj. A fost un 1-1 la Politehnica Iași, cu un gol egalizator venit în inferioritate numerică, apoi un 2-3, acasă cu UTA. Miercuri, doljenii au învins cu 1-0 la SCM Zalău, în Cupă. Ultima izbândă din CAMPIONAT datează din 15 septembrie, 1-0 la Dinamo București.”
In material este folosit de trei ori termenul „campionat” si o data „prima divizie”. In timp ce termenul Superliga este folosit de doua ori. Cum sa ceara Superbet ceea ce sugereaza Udrea cand ei nu fac asta nici macar pe propriul site?
Din ce citesc in materialul lui Udrea si din ce stiu, practic intreaga revolta de la GSP, plecarea lui Catalin Tepelin, renuntarea de catre GSP la Catalin Tolontan, care ramane insa la Libertatea, posibil si inchiderea printului pleaca de la aceasta cerinta.
Acum, la cat ma pricep eu la presa, aceasta cerinta nu este o ingerinta editoriala. Pentru ca respectivele competitii asa se numesc: Superliga si Cupa Romaniei Betano. Nimeni nu a cerut sa se scrie ca Superbet sunt cei mai tari, iar Betano cei mai mari. Jurnalistilor li s-a cerut sa mentioneze in materiale numele celor doua competitii.
Stirea 1 este o ingerinta editoriala facuta de Secretarul de Stat al celei mai puternice tari de pe aceasta planeta (v-am spus ca presa nu este doar in alb si negru).
Stirea 2 este despre o cenzura impusa de cea mai folosita retea sociala de pe aceasta planeta.
Eu cred ca ceea ce spune Udrea este despre principii.
Si eu am principii. Nu fumez, nu beau, nu ma droghez. Am fumat o singura data, la 10 ani, cand nu stiam ce inseamna principii. Nu m-am imbatat niciodata si nu m-am atins de droguri. Astea sunt principii. E bine sa ai principii. E sanatos.
Doar ca principiile se aplica de dimineata pana seara, 24 din 24. Nu doar cand vrem noi. Principiile ar fi trebuit sa se aplice si cand GSP scria Cupa Romaniei Timisoreana sau Liga 1 Bergenbier. Corect? Asa as zice.
Daca mergeti pe Google si tastati „Cupa Romaniei Timisoarea, GSP” primiti 15800 de rezultate. E plin de Cupa Romaniei Timisoreana in GSP.
Daca veti cauta Liga 1 Bergenbier veti primi 42400 rezultate. Veti spune, stai mai Orlando, ca e bere, cum compari cu pariurile.
Daca veti cauta „Liga 1 Gamebookers, GSP”, asa cum s-a numit competitia inainte de Bergenbier, veti primi 31000 de rezultate. Gamebookers, daca nu intelege toata lumea, e o companie de pariuri care nu mai activeaza in .ro.
80% din veniturile GSP vin de la companiile de pariuri. Atentie, pariuri NU este egal cu „pacanele”. Pentru ca am vazut inclusiv jurnalisti care „ignora” acest aspect. De la politicienii care se urca pe valul populismului nu am pretentii dar de la jurnalisti am.
Bun, deci 80% din salariul pe care il ia Udrea de la GSP este platit de companiile de pariuri. Nu spun ca GSP ar falimenta fara reclamele la pariuri, spun ca ar fi mult mai greu sa opereze la standardele actuale. Poate s-ar reinventa. Cand viata iti da lamai creezi o piata pentru lamai.
Ar trebui sa-l intereseze pe Dan Udrea acest aspect? Conform regulii ca editorialul nu este afectat de comercial, nu. Jurnalistul prezinta si scrie fapte, nu e interesat de partea comerciala a afacerii.
Are voie managerul si actionarul sa fie preocupat de aspectul comercial? Eu cred ca are. Pentru ca daca de maine companiile de pariuri decid sa-si opreasca reclama in GSP atunci managerul are o problema, iar actionarul una si mai mare.
Si cum un CEO are trei joburi mari si late: 1) sa se asigure ca exista resurse financiare suficiente pentru operarea companiei 2) sa atraga cei mai buni oameni in organizatie, pe pozitiile cheie si nu numai si 3) sa creasca valoarea afacerii pentru actionari atunci primul care trebuia sa opreasca in fasa, din pozitia de CEO, acest „scandal” era Catalin Tepelin, in calitatea lui de manager general GSP.
Pentru ca fara banii de la pariori nu mai poti plati salariile, printul, hartia, chiria etc. Fara salarii nu ai jurnalisti. Fara jurnalisti nu ai produs. Daca fluxul de venituri se opreste, actionarul poate incerca sa capitalizeze firma pentru a continua operarea. De aceea actionarul are voie si trebuie sa inteleaga ceea ce se intampla in compania unde e actionar.
Inteleg pozitia lui Tepelin si o respect. El a fost atunci mai mult jurnalist si mai putin manager. Ca jurnalist a avut principii. Ca manager nu prea iti permiti asta.
Asta e partea unu despre principii. Partea a doua incepe acum.
Principiile ar fi trebuit sa se aplice si cand o stire cu iubita lui Neymar e pusa, pe siteul Gsp.ro, mai vizibila decat declaratia lui Andrei Prepelita, antrenorul Gloriei Buzau, despre victoria de aseara, din Cupa Romaniei Betano.
Gloria a invins campioana Farul. Din punct de vedere sportiv, fotbalistic, declaratia lui Prepe e mai importanta decat ce a spus iubita lui Neymar. Dar sa analizam de ce iubita lui Neymar are prioritate.
Materialul despre iubita lui Neymar are o galerie foto cu 45 de fotografii. Iubitorii frumusetii feminine care navigheaza prin aceasta galerie genereaza „afisari”. O afisare e unitatea de masura in publicitatea online. Fiecare pagina care prezinta iubita lui Neymar contine un banner. Un user care a vazut toate paginile genereaza 45 de afisari si vede 45 de bannere publicitare.
Acum, de ce o publicatie ca GSP ar face asta, sa afiseze femei frumoase, in galerii foto, cu prioritate, inaintea informatiilor sportive. Pentru bani. Afisarile = bannere publicitare, bannerele publicitare inseamna venituri pentru GSP.
Am putea spune ca, in acest caz, comercialul influenteaza editorialul? Pai am cam putea. Pentru ca decizia de a publica aceste materiale NU este una editoriala. Decizia de a pune aceste materiale vizibil pe site, INAINTEA altor stiri sportive, nu este una EDITORIALA. Este una COMERCIALA. Asta nu se intampla de ieri de azi, se intampla de ani.
In fiecare zi comercialul influenteaza editorialul in ceea ce se publica pe Gsp.ro. In fiecare zi se ia o decizie, ca un material cu iubita, sotia, amanta cuiva sa fie pozitionata mai vizibil decat o stire despre sport.
Asta e partea a doua despre principii.
Imi pare rau de deznodamantul de la GSP, de ceea ce se intampla acolo. Imi pare rau de felul in care a fost concediat Catalin Tepelin. Imi pare rau de felul in care lui Catalin Tolontan i s-a trantit usa in nas si i s-a spus adio. Nici unul dintre ei nu merita acest lucru. Cand spui GSP spui Ioanitoaia si Tolontan. Cand spui Prosport spui Tolontan si Ioanitoaia. Cand spui Sportul Romanesc spui Ioanitoaia si Tolontan. Acesti doi jurnalisti au marcat presa sportiva din ultimii aproape 30 de ani. Au desenat-o. Au construit-o. Au dezvoltat-o. Au transformat-o. Iar Tepelin a fost cu ei aproape de la inceputurile Sportului Rosu. Parcurgand toate etape: junior, reporter, management editorial, sef suprem.
Insa au si ei partea lor de de vina. Cand au transformat un subiect minor intr-o drama. Principial au dreptate si pot intelege. Dar, analizand de la ce a pornit, din ceea ce scrie Udrea, chiar a meritat? Sunt sigur ca azi imi vor spune amandoi: DA. O sa-i mai intreb insa si peste x ani.
PPF isi vinde operatiunile telecom din 4 tari catre Emirates Telecommunications/Etisalat
3 august '23Una din cele mai interesante stiri din ultima perioada: Cehii de la PPF au anuntat vanzarea pachetului majoritar din operatiunile telecom pe care le detin in Bulgaria, Serbia, Ungaria si Slovacia.
Cumparatorul este Emirates Telecommunications, Emiratele Arabe Unite, care opereaza Etisalat by e&.
Pretul: Pana la 2,5 miliarde euro.
Etisalat isi face intrarea in Europa prin aceasta achizitie, pana acum fiind prezent in Orientul Mijlociu si Africa.
E posibil ca Emiratele Arabe Unite sa adere la BRICS, grupul format de Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud, la summitul din aceasta luna.
PPF, care detine in .ro televiziunile ProTV, este unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Cehia, fiind controlat de familia lui Petr Kellner, miliardarul care a murit intr-un accident de elicopter, in Alaska, in 2021. Pana la invazia rusa din Ucraina, PPF opera mai multe afaceri in Rusia. Grupul a anuntat de anul trecut ca vrea sa faca exit si pentru operatiunile din China.
Tranzactia va trebui sa fie aprobata de Bruxelles.
Norvegia interzice reclamele care targheteaza userii Facebook si Instagram pe baza de comportament
18 iulie '23Mi-au placut
5 mai '231. Raspunsul baschetbalistului Giannis Antetokounmpo la intrebarea unui reporter daca sezonul a fost un esec, dupa ce echipa sa, Milwaukee Bucks, a fost eliminata in playoff-ul NBA:
“Do you get a promotion every year, in your job? No, right? So every year you work is a failure? Yes or no. No? Every year you work, you work towards something, towards a goal, which is to get a promotion, to be able to take care of your family, provide a house for them, or take care of your parents. You work towards a goal – it’s not a failure. It’s steps to success.”
“There’s always steps to it. Michael Jordan played 15 years, won six championships. The other nine years [were] a failure? That’s what you’re telling me…why do you ask me that question? It’s the wrong question.”
“There’s no failure in sports. There’s good days, bad days. Some days you are able to be successful, some days you’re not. Some days it’s your turn, some days it’s not your turn. And that’s what sports is about. You don’t always win. Some other people are going to win. And this year, somebody else is going to win. We’re going to come back next year and try to be better.”
2. Interviul din GSP cu Iuliu Hajnal (71 de ani), jucătorul de legendă de la Târgu Mureș, cu 381 de meciuri și 77 de goluri în prima divizie. Ar trebui să fie lectura obligatorie pentru toți juniorii/tinerii/speranțe sau nu care vor să devină fotbaliști. (felicitari GSP-ului pentru aceste interviuri cu fotbalistii de altadata).
3. Filmul „The Banshees of Inisherin”.
Cine e in spatele ACP, fondul de investitii care vrea sa cumpere Telekom Mobile Romania?
9 martie '23Sectorul telecom a fost bulversat luni de o stire publicata initial de Ziarul Financiar care anunta ca fondul de investitii european ACP, cu sediul central in Viena, cu activitati inclusiv in Bulgaria si Romania, vrea sa cumpere divizia de mobil Telekom Romania. Fondul a fost lansat in 2000 si este de atunci condus de Franz M Hoerhager, un fost bancher austriac (Bank Austria AG). Grecii de OTE si nemtii de la Deutsche Telekom au scos la vanzare Telekom Mobile Romania dupa vanzarea diviziei de fix (cablu tv, internet) catre Orange Romania. Important de precizat ca Telekom Mobile Romania detine o infrastructura nationala, strategica, importanta pentru comunicatiile din .ro. Mai multe nume au fost vehiculate de presa ca potentiali cumparatori.
În noiembrie 2019, Profit.ro anunta ca:
fondul de investiții PPF Group, controlat atunci de cel mai bogat om de afaceri din Cehia, miliardarul Petr Kellner – decedat între timp – care a preluat atunci proprietarul Pro TV, și grupul de telecomunicații și media United Group, fondat de sârbul Dragan Solak și al cărui pachet majoritar de acțiuni a fost preluat de fondul britanic de investiții BC Partners, și cu o finanțare americană, cu grecul Nikos Stathopoulos în poziția de Managing Partner, au venit la București pentru preluarea activelor Telekom România.
Ulterior PPF a dezmintit oficial ca ar fi interesat de achizitia Telekom Mobile.
Un alt nume vehiculat de presa a fost cel al bulgarului Spas Rusev, care a vandut compania telecom Vivacom, pentru 1,2 miliarde euro, catre media United Group. Rusev are/a avut puternice legaturi cu Rusia, el fiind finantat de una dintre cele mai mari banci rusesti, VTB, pusa pe lista de sactiuni de catre guvernul american si UE, dupa invazia Ucrainei de catre Rusia. Rusev cumparase Vivacom chiar de la VTB.
In iulie 2019, News.ro scria:
Spas Rusev a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vivacom în august 2016, alături de grupul financiar rus VTB şi Delta Capital, companie deţinută de fostul ministru de finanţe bulgar Milen Velchev, actualmente directorul subsidiarei din Bulgaria a VTB Capital. Vânzătorul acţiunilor Vivacom a fost chiar VTB, în condiţiile în care grupul a devenit unicul proprietar al holdingului care deţinea compania de telecomunicaţii în 2013, după ce partenerul de afaceri al ruşilor, miliardarul Tzvetan Vassilev, nu şi-a achitat la timp o datorie de 150 milioane de euro către VTB.
Informatia a generat reactii negative din partea unor fosti ministri ai Comunicatilor care, inainte ca Rusia sa invadeze Ucraina, avertizau asupra riscului de a vinde niste asseturi din comunicatii catre o firma cu puternice legaturi rusesti.
Acum, sa revenim la ACP. Profit scrie ca:
Grupul ACP, bazat în Viena, este prezent în regiune de 20 de ani și în România din 2007. Este printre primele fonduri de strategii multiple din regiune, în contextul în care piața este dominată de fondurile de tip private equity. Grupul Accession Capital Partners (ACP), care a contribuit la dezvoltarea unor afaceri precum Euroins, Amethyst și Carpatina, a lansat în vara anului trecut un nou fond de investiții. În România, ACP a furnizat capital de extindere companiei Amethyst pentru dezvoltarea unei rețele de 20 de centre de radioterapie, a asistat Carpatina în achiziția Herculane Water și a finanțat dezvoltarea fabricii Pet Star Holding din Slobozia, cel mai mare producător de preforme PET din zona Balcanilor. Fondul de investiții sprijină financiar și expansiunea companiei de asigurări Euroins din Bulgaria. Grupul a investit, prin 4 fonduri, peste 800 de milioane de euro în 57 de afaceri din Europa Centrală și de Est.
Trei romani apar pe siteul fondului, la rubrica „Our people„, toti trei avand backgroup in Big 4, mai exact in KPMG si Deloitte: Claudiu Corcodel, Cristian Stejar si George Dumitrascu.
Doua lucruri sunt frapante:
1. Fondul are zero experienta in domeniul Telecom, neavand nicio investitie majora. Mai mult, telecomul nici nu se afla printre domeniile preferate de fond, asa cum se poate vedea in captura preluata de pe siteul lor
2. Fondul nu face buyouturi ci investeste intre 10 si 35 de milioane euro in companii care au nevoie de capital pentru crestere si genereaza minim 20 milioane euro pe an. Mai mult, prefera sa imprumute, cu optiune de intrare in actionariat.
Telekom Mobile e o companie solida, cu venituri de 306,4 milioane euro venituri in 2022 si 38 milioane euro EBITDA, care detine o infrastructura strategica, la nivel national, necesara in realizarea comunicatiilor. Daca punem o evaluare de 200 milioane euro a companiei rezulta ca Telekom Mobile Romania ar fi o investitie cu mult peste ce a investit ACP pana acum, pentru ca fondul se lauda cu investitii de 800 milioane euro, realizate prin patru fonduri diferite in ultimii 23 de ani. Telekom Mobile Romania chiar ar fi o „galusca” mult prea mare de ingurgitat pentru ACP.
So, de ce un fond axat pe investitii in crestere, care nu face buyouturi, care nu vrea sa detina controlul in companiile in care investeste, ar cumpara 100% un business pe care a) nu-l intelege b) nu este printre domeniile lor de investitii, c) valoreaza cel putin un sfert din toata suma investita de fond pana acum si d) ar intra pe o piata extrem de concurentiala, cea din Romania, unde Orange si Vodafone, doi dintre cei mai mari operatori europeni, cu background si experienta in comunicatii, se lupta cu cei de la RCS-RDS? De ce ACP ar intra pe o piata de unde chiar nemtii de la Telekom au ales sa plece?
Raspunsul pare logic: in spatele acestui fond se afla altcineva care doreste sa controleze infrastructura strategica detinuta de Telekom Mobile Romania, chiar dacă anumite ratiuni de business dau cu virgula si nu sunt importante . Cine ar dori sa controleze o infrastructura strategica de comunicatii intr-o țara membra UE și NATO?
Da, speculez. DAR, Accession Capital Partners (ACP) s-a numit inainte Mezzanine Management asa cum scrie pe siteul lor. Unde mai gasim Mezzanine Management? Un Mezzanine Management apare ca fiind fondul care conduce „companii” listate in actionariatul Vivacom, chiar inainte de vanzarea companiei catre sarbi:
Vivacom is currently owned by holding company Viva Telecom Bulgaria, itself a subsidiary of Luxembourg-based InterV Investment, which in turn is wholly owned by Viva Telecom (Luxembourg), whose main shareholder (46%) is listed as Spas Roussev (via Viva Edge Telecom). Other minority investors are listed as follows: VTB Bank, Delta Capital Investments (controlled by Milen Velchev, Georgi Velchev and Krasimir Katev), Michael Tennenbaum and companies managed by Mezzanine Management Central Europe II.
De aici. Informatia e confirmata de o prezentare Vivacom pentru 2016, disponibila pe siteul companiei (vezi slide-ul 10).
Entitatile controlate de bulgarul Spas Rusev ar fi fost respins anul trecut de autoritatile romane cand au incercat sa primeasca avizele de securitate in eventualitatea in care ar fi cumparat Telekom Mobile Romania. O astfel de tranzactie are nevoie de avizul CSAT si e putin probabil ca serviciile de informatii sa dea aviz favorabil pe o tranzactie in care Rusev, cu un puternic background rusesc in spate, sa cumpere un operator de mobil in Romania, care detine o puternica infrastructura nationala, critica, pentru realizarea comunicatiilor. Este ACP o interfata pentru Spas Rusev/entitati controlate de el? Se repeta incercarea de anul trecut, de a primi avizele, de data asta printr-un alt vehicul?
Preluarea în România a rețelelor mobile ale Telekom de către un grup de investiții care să aibă legături cu Federația Rusă și cu regimul criminal de la Kremlin reprezintă un pericol foarte mare, fiind necesar ca statul, inclusiv prin avizarea de către CSAT, să supravegheze tranzacția de vânzare și să fie selectat un investitor corect, care respectă principiile economiei de piață și, în același timp, principiile pe care civilizația noastră le respectă, avertizează la PROFIT NEWS TV Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și ex-membru în board-ul Telekom din partea statului.
Daca in 2019, cand Rusia nu invadase Ucraina, fostul ministru Bostan declara asta, azi, la un an de la invazia Ucrainei, ar trebui sa fie exclus ca un investitor finantat de banci rusesti sa poata cumpara o companie de comunicatii in Romania, care detine o importanta infrastructura nationala de comunicatii, adica o problema de securitate nationala.
Autoritatile ar trebui sa clarifice:
1. Daca Spas Rusev este implicat in vreun fel in aceasta tranzactie/posibila tranzactie.
2. Daca alte entitati se afla in spatele ACP.
Iar ACP ar trebui sa clarifice daca exista vreo legatura intre ei si Spas Rusev.
Suedezii au avut dreptate
5 martie '23
Pe acelasi subiect:
Infecția anterioară cu COVID crește imunitatea pe termen lung și scade riscul de spitalizare și deces la același nivel cu vaccinarea, arătă “cel mai cuprinzător studiu de până acum” privind impactul imunității naturale asupra bolii. Studiul, realizat de Universitatea din Washington și publicat de revista medicală The Lancet, arată că pentru persoanele care au fost infectate cu COVID-19 cel puțin o dată, imunitatea naturală împotriva spitalizării și a decesului a fost puternică și de lungă durată pentru toate variantele virusului. Studiul a fost finanțat parțial de Fundația Bill & Melinda Gates. (SkyNews)
Profiturile din energie pe 2022
28 februarie '231. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a beneficiat de contextul internațional, caracterizat de o explozie a prețurilor în sectorul energetic, și a înregistrat în 2022 un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape 2 ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu profitul net de 2,86 miliarde lei din 2021, cel de anul trecut, de 10,3 miliarde lei, este de 3,6 ori mai ridicat. (Sursa)
2. Profitul net al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a crescut cu aproape o treime anul trecut (cu peste 1 miliard de lei) față de 2021, depășind pragul de 4 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare furnizate de management acționarului minoritar Fondul Proprietatea (FP). (Sursa)
3. Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior. (Sursa)
4. Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de electricitate, a crescut cu o treime anul trecut, la peste 2,5 miliarde lei, fiind peste estimările inițiale ale societății. Veniturile companiei din 2022 au fost mai mult decât duble comparativ cu cele din 2021, ajungând la 13,67 miliarde lei. (Sursa)
5. Transelectrică, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a raportat pentru 2022 un profit net de 529 milioane lei, față de 450.000 lei, cât a fost în 2021. (Sursa)
6. Transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, și-a dublat profitul la 350 de milioane de lei, în 2022, comparativ cu rezultatul net de 176,8 milioane lei înregistrat în 2021, arată rezultatele preliminare. (Sursa)
Big tech, venituri si profit pe 2022
3 februarie '23Amazon: $514 miliarde venituri, in crestere de la $469,8 miliarde cat au avut in 2021.
Pierdere de $2,7 miliarde in 2022, de la un profit de $33,4 miliarde in 2021.
Apple: $394,328 miliarde, in crestere cu 7,79% comparativ cu 2021.
Profit de $99,803 miliarde, mai mare cu 5,41% comparativ cu 2021.
Alphabet/Google: Venituri de $282,83 miliarde în creștere de la $257,63 miliarde.
Profit de $59,97 miliarde, în scădere de la $76,03 miliarde.
Microsoft: Venituri de $198,27 miliarde, in crestere cu 17,96% fata de 2021.
Profit de $72,73 miliarde, in crestere cu 18,72% fata de 2021.
Facebook: Venituri de $116,6 miliarde, in scadere de la $117,9 miliarde cat au fost in 2021.
Profit de $23,2 miliarde, in scadere de la $39,37 miliarde cat a fost in 2021.