Despre demiterile in masa din marile companii de tehnologie
28 ianuarie '23„Angajeaza cat ai nevoie si accelereaza dezvoltarea”. Barbatul cu par alb si barba vorbea serios. E final de an 2007, eram deja de un an si jumatate in grup, iar discutia, in 3, el, eu si R, era una informala, inainte. dupa sau in timpul bugetarii numarul x pentru 2008. Criza nu se vedea, piata duduia, miscasem lucrurile, avea crestere de trafic pe proprietatile grupului si incepusem sa facem bani din vanzarea de publicitate online. Proprietarul grupului obisnuia sa traseze directia pentru buget. Cerea cresterea estimata a pietei de la research, iar tu, ca manager, aveai obligatia de a construi un buget in care cresterea sa fie dubla vs cresterea pietei. Daca piata crestea cu 50%, conform research-ului, compania trebuia sa-si faca un buget care prevedea o crestere de 100%. Asta la prima strigare. Urma un ping pong intre manageri si proprietar, un fel de negociere : „nu putem creste cu 100%, nu e realist/e imposibil/nu se poate”. „Bine, accept o crestere de 95%.” In final se inchidea la 80 sau 85%. El era fericit ca ne-a fortat sa crestem mai mult decat piata, noi ca am dat in jos o crestere nerealista. Intelegeam logica cererii, nu intelegeam baletul care incepea in septembrie, o data cu prima bugetare si narativele, si se termina la final de decembrie, cand era aprobata versiunea 5-6-7, cum iti era norocul, de buget. In 8 ani de zile, cat am stat acolo, nicio versiune 1 de buget nu a fost aprobata. As spune, cu o siguranta de 99%, ca nici versiunile 2 si 3 nu au avut mai mult noroc.
Venisem cu aproape 70 de oameni dupa mine, iar cererea lui m-a intrigat. Pentru ca nu erau bani de dezvoltare si accelerale. M-au „recrutat”, in primavara/vara lui 2006, pentru a dezvolta online-ul grupului care „suferea”, fiind ramas in urma vs cota de piata si pozitia pe care o aveau publicatiile in print sau ca agentie de stiri. Am construit un business plan care prevedea necesarul de investitii pe 3 ani, l-au aprobat, ne-am apucat de treaba. In primul an am primit bani de capex (servere, ca nu puteam opera fara ele) si ceva opex. Ne-am finantat operarea prin neplata publicitatii vandute catre celelalte firme din grup, spre disperarea managerilor de acolo, care incepusera sa se uite urat la noi.
M-am dus la R sa o intreb daca are bani. R conducea grupul si ii gestiona banii proprietarului. O femeie extraordinara, corecta si umana. „R, ai bani pentru ce vrea el sau suntem ca liberalii, prin noi insine? Nu angajez pe nimeni daca nu sunt bani, sa ma trezesc ca nu avem cu ce sa platim salariile”. R stia cum sa-ti transmita mesajele astfel incat sa nu-l puna pe proprietar intr-o pozitie aiurea. Asa ca nu am angajat pe nimeni. Asta nu m-a impiedicat, aproape 8 ani mai tarziu, sa dau drumul unui proiect cu zeci de oameni, bazandu-ma pe niste promisiuni ale unor investitori ca „banii vor veni”.
Luna aceasta marile companii de tehnologie au anuntat concedieri in masa, de mii de persoane:
Amazon – 18.000 de angajati concediati.
Microsoft – 10.000 de angajati concediati.
Meta/Facebook – 11.000 de angakati concediati.
Alphabet/Google – 12.000 de angajati concediati.
Intre septembrie 2019, inainte de pandemie, si septembrie 2022, cand s-a cam terminat cu pandemia, fiecare din aceste companii au angajat ca „disperatii”. Amazon si-a dublat numarul de angajati, cam pe acolo fiind si Meta/Facebook, cu o crestere de 94%, in timp ce la Alphabet/Google, cu 57%, si Microsoft, cu 53%, cresterile au fost mai temperate. Singura companie mare tech care nu a angajat masiv in aceasta perioada a fost Apple, unde cresterea a fost de doar aproximativ 20%. Iar Apple sunt si singurii care nu au anuntat concedieri pana acum. In conditiile in care 40% din cei 164.000 de angajati lucreaza in cele 500 de magazine Apple.
Cand au avut dreptate managerii acestor companii? Cand au angajat zeci de mii de oameni intr-o perioada atat de scurta sau acum, cand sunt fortati sa dea afara cu zecile de mii? Ca manager al unei companii cu pana 1000 de angajati esti cam obligat sa ai grija de acestia si de familiile lor. Adica porti resposabilitatea, uriasa, de a te asigura ca firma are lichiditati pentru operare, implicit pentru plata salariilor. Lucrurile se schimba cand numarul de angajati este de ordinul zecilor de mii sau a depasit 100.000 si cand compania este listata pe bursa. Pentru ca angajatii devin doar un numar, in timp ce la fiecare trei luni stai cu presiunea raportarii rezultatelor public, catre bursa si actionari. Ceea ce face ca managerii sa „invete” sau sa fie fortati sa invete livrarea de rezultate pe termen scurt si foarte scurt. Si sa renunte la orice strategie pe termen mediu, lung. Bine, mai putin Zuckerberg care pare blocat in Metaverse, ceea ce s-ar putea sa-i atraga si caderea.
Aceste companii au angajat masiv pentru ca au crezut ca ceea ce s-a intamplat in 2020, cand toata lumea a stat in casa, a lucrat de acasa si a cheltuit banii online, este „noua realitate”, iar cresterile din acel an si din anul care au urmat vor continua pe termen lung. Daca nu angajau erau luate la rost de actionari sau analisti. S-a dovenit ca nu e o schimbare de paradigma, ca lumea nu vrea sa stea in casa, vrea sa iasa, sa mearga in magazine, sa calatoreasca, sa petreaca timpul cu prietenii sau familia si nu in fata unui calculator de dimineata pana seara. Aceste companii si managerii lor au pariat pe o crestere sustinuta, de doua cifre/an, si pe „mutarea” in online a activitatilor care se desfasurau offline pana in pandemie. Au calculat gresit, au estimat gresit, iar acum platesc angajatii lor. Aveau alternativa? Apple arata ca da. Piata poate spune ca nu. Analistii nu se pronunta, ca de obicei.
Aceste aceste companii sunt intr-o goana nebuna dupa cota de piata si „ocupare de teritorii” similara cu goana dupa aur (Gold Rush) din secolul 19. Evident ca ambele „miscari” sunt dictate de lacomie. Lacomia de a avea mai mult, si mai mult, mult mai mult. Fortate de piata, concurenta si actionari. Iar managerii trebuie sa faca balet pentru a incerca sa-i multumeasca pe toti si sa-si pastreze pozitiile platitel cu milioane de dolari anual. Toate au zeci de miliarde de $ in conturi, toate genereaza zeci de miliarde in venituri/an. Si mai grav este ca unele din aceste companii au folosit resursele financiare pentru a-si cumpara propriile actiuni. Google a platit $57 de miliarde doar anul trecut in stock buybacks doar anul trecut. Acelasi Google economiseste anual $2,5 miliarde din concedierea celor 12.000 de angajati. Teoretic, daca nu-si rascumparau actiunile aveau bani pentru a-i plati 23 de ani pe acesti 12.000 de angajati dati afara. Practic cresterea veniturilor s-a redus, poate vine recesiunea, poate va urma o scadere, poate ca apar noi concurenti, poate, poate, poate.
So, cand au avut dreptate managerii?
Noua despre demiterea echipei din departamentul Sport al Protv-ului
26 ianuarie '23Disclaimer: Sunt implicat in canalele Prima TV si Prima Sport, niste mini/mici competitori pentru ProTV (mai ales) si ProArena (mai putin). Desi incerc sa fiu obiectiv puteti citi ce am scris mai jos avand in vedere pozitia mea.
Putin context:
1. In noiembrie 2021, ProTV anunta recrutarea lui Vlad Enachescu pentru a conduce departamentul Sport al canalelor Pro. Vlad venea cu experienta TVR, Telesport, Telekom Sport, fiind recrutat de o echipa de head-hunteri pentru aceasta pozitie, pentru care managementul Protv a tot cautat solutii dupa despartirea de Felix Draghici.
2. La momentul anuntului, departamentul era condus de Ionut Coanda, unul dintre veteranii postului si ai departamentului Sport. Acestuia i-a fost oferita o alta pozitie in cadrul grupului insa a ales sa-si inainteze demisia.
3. Intr-o forma de solidaritate cu Ionut Coanda si respingandu-l pe Vlad Enachescu, mai multi angajati din departamentul Sport „au protestat” la HR si la managementul grupului, cerand renuntarea la Enachescu si revenirea lui Coanda in fruntea departamentului. Protestul lor a avut „succes”, Enachescu detinand, oficial, pozitia de manager Sport @ ProTV pentru o singura zi. La momentul respectiv postul a invocat „viziuni diferite” ca motiv de despartire. In realitate, Vlad a fost respins de „greii” redactiei in frunte cu Ioana Cosma si Mihai Mironica.
Pauza.
4. Nici unui manager nu-i place sa-i fie contestate deciziile si cu atat mai mult nu-i place sa-i fie contestate public, de fata cu toata lumea. Ceea ce s-a intamplat in noiembrie/decembrie 2021 a fost o lovitura urata pentru managementul ProTV, atat la nivel de CEO cat si la nivel de manager HR. Dar, ceea ce deosebeste un manager normal de unul bun, printre altele, este asumarea gresilor si corectarea lor. La momentul respectiv, confruntati cu o revolta interna, managerii ProTV au inghitit broasca si l-au „sacrificat” pe Vlad Enachescu, el fiind cel care a iesit cel mai „sifonat” din toata aceasta poveste. Si, cumva, fiind si cel mai putin vinovat de situatia creata. Implicit, compania a avut de suportat niste costuri cu aceasta plecare, platite lui Vlad, pe langa costurile de recrutare platite head-hunterilor.
Am incheiat pauza.
5. Vineri a aparut stirea ca toata echipa care realiza emisiunea Ora de Sport de pe canalul ProArena (ex Sport.ro) a fost destituita de catre ProTV. In total sapte persoane, inclusiv Ioana Cosma, Mihai Mironica si producatorul Leo Badea, printre cei mai vechi angajati ai departamentului si ai ProTV-ului. In semn de solidaritate cu cei 7, seful departamentului, Ionut Coanda, si-a prezentat demisia.
6. Acum, e imposibil sa nu faci legatura intre „revolta” impotriva lui Enachescu si demiterea celor 7. Vazuta asa, din afara, pare o razbunare a departamentului HR/managementului pentru „razvratirea” de la finalul anului 2021. Sigur, decizia e insotita de motive corporatiste care tin de KPI, ROI si EBITDA. Ceea ce e foarte posibil dar ramane si aceasta dara de „payback” lasata in urma care nu poate fi ignorata.
Intrebari:
7. Cand a avut dreptate managementul Pro, in decembrie 2021 cand au decis sa renunte la Enachescu si sa pastreze o liniste aparenta sau temporara sau ambele in redactie sau acum, cand au decis sa renunte la „greii” redactiei?
8. Cum va fi privita aceasta decizie de angajatii ProTV, mai ales de cei care sunt acolo de la inceputuri? Ca unul care a incercat sa recruteze din ProTV, din zona stirilor, pot spune ca oamenilor de acolo le curge Pro prin vene si refuza orice discutie, multumind frumos pentru interes. Si nu e ca nu le-a placut fata mea, ceea ce e posibil, nu le-a placut nici cand au fost abordati de fostii lor manageri. Sper sa nu ma insel, dar singura plecare notabila din ultimii ani a fost a lui Vitalie Cojocari la Euronews. Se va clatina ceva in aceasta structura monolit a mass mediei din .ro, ma refer la redactia de stiri, care performeaza exceptional de atatia ani la rand, felicitari Gabrielei Popescu, si unde sunt cei mai multi „veterani” pe m2 din grup sau demiterea celor sapte va trece fara urmari? A analizat HR-ul cu atentie impactul unei asemenea miscari? Habar nu am, dar sunt intrebari pentru situatii care sigur au fost analizate intern inainte de luare deciziei.
9. Cine va conduce departamentul Sport din Pro, care, dupa renuntarea/plecarea lui Felix Draghici, se tot cauta, vorba lui Cornel Dinu?
Cinci despre crypto
25 ianuarie '23Disclaimer: Nu am cumparat si nu am tranzactionat vreodata crypto si nici nu o voi face.
1. Cresterea recenta a cotatiei Bitcoinului a fost influentata de doua tranzactii „fictive/artificiale” realizate de cei care detin o mare cantitate din aceasta cryptomoneda. Detalii aici.
2. Pe acelasi subiect, al tranzactiilor fictive cu Bitcoin, Forbes scria, in august anul trecut, ca 51% dintre tranzactiile cu cea mai cunoscuta cryptomoneda sunt „fake” (Link)
3. Peter Thiel, ex PayPal, primul investitor major al Facebook-ului, prieten cu Elon Musk si sustinator al fostului presedinte Donald Trump, si-a vandut, in martie anul trecut, inainte de caderea pietei, toata cantitatea de crypto detinuta prin fondul sau de investitii, Founders Fund. Profitul generat? Aproximativ $1,8 miliarde. Thiel a inceput sa cumpere bitcoin in 2014, iar ponderea in portofoliul de crypto al fondului sau era de 2/3. Interesant este ca in aprilie 2022, la o luna dupa ce a vandut tot si cand Bitcoinul era cotat la $44.000, Thiel era foarte optimistic in legatura cu viitorul crypto, declarand, la o conferinta din Miami, ca „we’re at the end of the fiat money regime” and suggested its price — which was then trading at about $44,000 — could increase by a factor of 100.” (detalii aici)
4. Saptamana trecuta, la Davos, Jamie Dimon, CEO-ul celei mai mari banci americane, JPMorgan, a declarat “Bitcoin itself is a hyped-up fraud, it’s a pet rock,” said Dimon, adding that it’s different from blockchain technology. “Blockchain is a technology ledger system that we use to move information… we use it to move money. So that is a ledger that we think will be deployable.” Dimon also added that he wasn’t surprised by the collapse of crypto exchange FTX into bankruptcy in November. “I called it a decentralized ponzi scheme. The hype around this thing has been extraordinary”. “Crypto itself doesn’t do anything.” (de aici)
5. Cel putin o banca americana, Signature Bank, parteneri Binance pe tranzactiile in sistemul SWIFT, a anuntat ca nu va mai opera schimburile din monede tradiționale în monede digitale, si invers, cu o valoare mai mică de $100,000 începând cu 1 februarie. Binance și-a notificat deja clienții și spune că încearcă să găsească o soluție alternativă. Daca Binance nu gaseste o alternativa inseamna ca cei care au mai putin de $100.000 in crypto vor ramane „hodleri” pana la noi schimbari de reguli. (Asia Markets)
Primii Castiga
6 decembrie '22Aseara am lansat, la Prima TV, primul joc interactiv tv – digital din Romania: Primii Castiga. Este un joc trivia cu 10 intrebari la care oricine poate participa si castiga 10.000 lei pe editie!
In fiecare seara, de luni pana joi, de la 19:15, vezi intrebarile concursului la Prima TV, unde Diana si Cove vor fi gazdele concursului, si raspunzi in aplicatia ‘Primii Castiga” disponibila in Google Play si App Store.
Cum puteti participa/juca:
1. Instalati aplicatia “Primii Castiga” pe telefon, (Android, App Store).
2. Te inregistrezi in aplicatie.
3. In fiecare seara de luni pana joi, la 19:15, deschizi televizorul pe Prima TV.
4. Te uiti la Diana si Cove care vor incepe sa citeasca intrebarile.
5. Dupa fiecare intrebare, in aplicatie vei gasi patru variante de raspuns. Alegi raspunsul corect.
6. La finalul celor zece intrebari, daca ai raspuns corect la toate, ai castigat. In cazul in care sunt pana in 5 castigatori, premiul se imparte intre ei. Daca sunt mai mult de 5 castigatori atunci vor castiga primii 5 care raspund corect la ultima intrebare. Daca nu ai castigat poti incerca la urmatoarele editii. Aseara au fost 5 castigatori, iar premiul de 10.000 lei s-a impartit egal intre ei.
Jocul e fun, o sa va placa, macar la nivel de experienta. Spor!
Despre tineri si cum cred ca pot fi intelesi/abordati
29 noiembrie '22Probabil ca toti ne-am „lovit” intr-o forma sau alta de tinara generatie, fie ca vorbim de copiii nostri, cei ai prietenilor sau rudelor, sau de colegi pe care am incercat sa-i integram in colectivitatile noastre. Generatia nascuta dupa 2000 este, probabil, generatia cea mai favorizata din ultimii 200+ ani. Este generatia „quality of life”, generatia care isi traieste viata asa cum vrea, la „adapostul” eforturilor facute de bunicii si parintii lor. Ce am scris e parerea mea, nu am pretentia ca e „reteta succesului” in relatia cu tinerii.
Un scurt istoric:
- Bunicii si strabunicii nostri au facut parte din cele mai sacrificate generatii de dupa 1800. Fie ca e vorba de cei care au pus umarul la industralizare sau cei care au luptat intr-unul din cele doua razboaie mondiale, aceste generatii au muncit ca nicio alta generatie. Cam 300 de zile pe an, 10-12 ore pe zi. De la inceputurile omenirii, de cand omul era culegator-vanator, nicio alta generatie nu a muncit cat generatiile care au trait in secolul 19 si in prima jumatate din secolul 20.
- Bunicii si strabunicii nostri au fost fortati sa munceasca zi de zi, sa indure injuraturile sefilor, uneori abuzurile fizice, fara sa poata protesta. Indiferent cat de abuzati au fost, a doua zi se prezentau din nou la locul de munca, pentru ca veniturile castigate le asigurau supravietuirea. Au fost generatii care au muncit pentru a supravietui. De aici numarul mare de ore lucrate, angajatorii speculand la maxim nevoile lor primare. Fara educatie, si-au trait viata incercand sa stranga suficienti de multi bani pentru a-si trimite copiii la scoala.
- Copiii lor, parintii nostri, sunt o generatie care a incercat sa-si asigure un anumit confort al vietii. Au continuat sa munceasca mult dar au inceput sa castige mai bine, suficient pentru a avea o viata mai buna, suficient pentru a-si putea permite ca toti copiii lor sa aiba o educatie.
- Generatia noastra, 40+ ani, pana spre 55 ani, este generatia care s-a dezvoltat o data cu internetul. Am muncit aproape la fel de mult ca parintii nostri, am incercat sa ne asiguram un confort al vietii, ne-am educat in ale computerului, am descoperit lumea prin intermediul internetului, am avut acces la informatii rapid, online, incepand din anii 2000. Si noi, mai mult, si parintii nostri, mai putin, am beneficiat de confortul generat de sacrificiile facute de bunicii si strabunicii nostri.
- Generatia noastra a beneficiat din plin de „epoca” informationala si democratizarea accesului la informatie adusa de internet. Schimbarea de paradigma a survenit o data cu aparitia si dezvoltarea YouTube si a cursurilor online. Odata cu digitalizarea.
Acum, sa revenim la tinerii nostri. Generatia de dupa 2000 este complet diferita de generatiile precedente. Din doua motive:
- Au crescut la „adapostul” grijei exagerate manifestate de parintii lor. Sunt crescuti in „cocoon”, izolati de toate problemele vietii.
- Au beneficiat de dezvoltatea internetului si sunt generatia digitala 100%. S-au nascut cu internetul si traiesc cu smartphone-ul.
Din acest motiv acesti tineri cauta calitatea vietii, nu confortul, asa cum am facut-o noi, ci frumusetea si bucuria de a trai bine. Nu au nicio presiune, nici cea a supravietuirii, asa cum au avut-o bunicii si strabunicii lor, si nici cea a confortului vietii, asa cum am avut-o noi, parintii lor. Confortul il au by default, asigurat de parinti. Cauta un loc de munca prietenos, cauta un job bun, cauta sa fie implicati, cauta sa fie remarcati, sa-si stie evolutia in firma, evolutia in societate, sa stie cum sunt recompensati, sa fie implicati in proiecte majore (schimbarile climatice) etc. Nu reactioneaza la amenintari sau penalizari pentru ca-si „iau jucariile” si se muta la alt job, avand asigurat confortul financiar de catre parinti. Nu-i poti pedepsi pentru ca nu functioneaza. Deloc. Sunt intr-o continua cautare si TESTARE. Ei nu vor sa fie astronauti, medici, avocati, presedinti etc, asa cum „visau” generatiile anterioare. Modelul scoala – loc de munca – cariera – pensie nu functioneaza pentru aceasta generatie. Ei testeaza. La fel ca intr-un joc video. Azi sunt un personaj, maine altul, poimaine altul. Si asta pentru ca accesul la ORICE vor le este extrem de facil. Vor sa devina programatori, poftim, e plin YouTube-ul si internetul de cursuri. Vor sa gateasca bine. Idem. Uite retete de restaurante Michelin. Vor sa invete cum e propulsata o racheta in spatiu. Pac, au acces prin doua click-uri si investind cateva ore la materiale video care le explica acest lucru. Digitalizarea le permite accesul instant la tot ce vor si tot ce cauta. Testeaza restaurante, haine, stiluri de viata, locuri. Pleaca in city break-uri aproape in fiecare weekend. Nu exista nimic mai important decat timpul lor. Ar renunta fara emotii la job daca stilul lor de viata ar fi afectat, daca nu ar mai putea iesi cu prietenii, daca nu si-ar mai putea urma placerile. Sunt pretentiosi cu ei si cu cei din jurul lor. Vor mai mult si cauta sa ofere putin. Sunt complet, dar complet diferiti de cum am fost si suntem noi. Si, cel mai important, noi trebuie sa ne adaptam la stilul lor pentru ei nu se vor adapta la stilul nostru. Daca facem asta, daca le asiguram confortul dorit/cerut, ar trebui ca lucrurile sa functioneze.
Din momentul in care isi gasesc motivatia ar trebui sa fie imbatabili. Problema lor e ca o tot cauta si-o gasesc tarziu.
20 despre Energie
23 noiembrie '22In ultimele luni am tot studiat problema energiei incercard sa inteleg ce se intampla. Situatia actuala de pe piata de energie globala are mai multe cauze. O sa vi le expun mai jos iar concluzia o trageti singuri. Acesta este primul post, unul general, care trateaza problema energiei.
1. Uniunea Europeana este dependenta de importurile de energie, productia interna acoperind doar 45-50% din consum.
2. Soarele trimite continu 173.000 terawatts catre planeta noastra, in conditiile in care consumul global este de 15.000 terawatts. Cu doar 0.009% din energia trimisa de Soare ne-am rezolva consumul de energie si am avea si loc de crestere. Dar despre solar si tehnologia existenta azi intr-un episod viitor.
3. China produce doar din carbune cat produce SUA din toate sursele de energie.
4. Energia Verde, definita ca fiind energia solara si eoliana, acopera sub 5% din consum global. Energia verde ar trebui sa includa si energia produsa de hidrocentrale, iar, dupa unele voci, si energia nucleara.
5. China este cel mai mare consumator de energie din lume, urmata de SUA, India, Rusia si Japonia.
6. Azi, nu se poate renunta la energia produsa de combustibilii fosili FARA a investi in nuclear sau in gaze. Voi detalia.
7. Dupa $3800 miliarde! investiti in energie regenerabila, procentul energiei consumate, la nivel global, din combustibili fosili a scazut, in ultimii 10 ani, de la 82% la 81%. (Sursa)
8. Consumul combustibililor fosili inca e in crestere, Agentia Internationala a Energiei estimand o plafonare a cererii pentru carbune, actuala crestere fiind temporara, atingerea varfului pentru consumul de gaze naturale pana la finalul acestui deceniu, iar pentru petrol, IEA estimeaza ca la mijlocul deceniului viitor vom atingerea varfului de consum, urmata de o plafonare pana in 2050, scaderea urmand a avea loc dupa acest an. (Sursa)
9. Productia de energie, la nivel global, a crescut de la 254 EJ in 1973, la 606 EJ in 2019.
10. Procentual, sursele de energie au evoluat, din 1973 pana in 2019 dupa cum urmeaza:
– Petrolul, de la 46,2% in 1973, la 30,9% in 2019
– Carbunele, de la 24,7% in 1973, la 26,8% in 2019
– Gazele naturale, de la 16,1% in 1973, la 23,2% in 2019
– Biocombustibili si deseuri, de la 10,2% in 1973, la 9,4% in 2019
– Nuclear, de la 0,9% in 1973, la 5% in 2019
– Hidro, de la 1,8% in 1973, la 2,5% in 2019
– Altele (Solar, Eoliene), de la 0,1% in 1973, la 2,2% in 2019
In 49 de ani, combustibilii fosili au evoluat de la 87%, cat reprezentau in 1973, la 80,9% in 2019, in timp ce consumul s-a triplat.
11. Cat contribuie fiecare regiune la productia de carbune:
– Europa – 33,3% in 1990, 17,6% in 2019
– Asia – 29,2% in 1990, 49,4% in 2019
– Cele doua Americi – 29,6% in 1990, 23,1% in 2019
– Africa – 4,4% in 1990, 5,9% in 2019
– Oceania – 1,2% in 1990, 1,1% in 2019
12. Statele Unite produc 843 TWh din nuclear si au si cel mai mare numar de GW instalati de nuclear, 97. Franta este pe locul 2,iar China pe 3, atat la productie cat si la capacitatea instalata.
Franta isi produce aproape 70% din energie din nuclear, urmata de Ucraina, cu aproape 54% si Suedia cu 39,3%.
13. Cei mai mari producatori de petrol din lume sunt Statele Unite (706 Mt), Rusia (512 Mt) si Arabia Saudita (511 Mt), in timp ce primele trei pozitii la tarile exportatoare sunt ocupate de Arabia Saudita (352 Mt), Rusia (269 Mt) si Iraq (195 Mt). Tarile care importa cel mai mult petrol sunt China (505 Mt), India (227 Mt) si SUA (202 Mt)
14. Cei mai mari producatori de gaze naturale sunt SUA (949 bcm), Rusia (722 bcm) si Iran (235 bcm), in timp ce Rusia este/era cel mai mare exportator (230 bcm), urmata de Qatar (127 bcm) si Norvegia (111 bcm). China, Japonia si Germania sunt tarile care importa cel mai mult gaze naturale.
15. China produce aproape 50% din cantitatea de carbune la nivel global (3764 Mt), fiind urmata de India (760 Mt) si Indonesia (564 Mt). Tarile care exporta cel mai mult sunt Indonesia (396 Mt), Australia (390 Mt) si Rusia (188 Mt), in timp ce China (306 Mt), India (210 Mt) si Japonia (183 Mt) importa cel mai mult.
16. Norvegia isi acopera 93,4% din necesarul de energie din hidro, cel mai mare procent din lume, urmata de Brazilia, cu 63,5% si Canada cu 58,8%. Nicio alta tara nu depaseste 30%. Cei mai mari producatori de energie hidro sunt China (1304 TWh), Brazilia (398 TWh) si Canada (380 TWh), in timp ce tot China conduce la capacitatea instalata, 356 GW, urmata de Brazilia 110 GW si SUA cu 103 GW.
17. Cel mai mare producator de energie eoliana din lume este China, cu 406 TWh, care reprezinta 28,4% din total energie eoliana produsa la nivel global. China este urmata de SUA, cu 298 TWh si Germania, cu 126 TWh. China are instalati 210 GW de eoliene, in timp ce SUA are 103,7%, iar Germania 60,9.
18. Nicio tara nu genereaza mai mult de 21% din total energie din eoliene. Germania are 20,7%, Spania, 20,4%, UK 19,9%.
19. Cel mai mare producator de energie solara din lume este tot China, cu 224 TWh, urmata de SUA cu 94 TWh si Japonia cu 69 TWh. China are instalati 205,2 GW de solare, SUA 75,7, iar Japonia 63,1%. Nicio tara nu-si produce mai mult de 10% din total energie din solar: Italia 8,1%, Germania 7,6%, Japonia 6,6%.
20. Capacitatea de rafinare, la nivel global, a crescut de la 2739 Mt in 1973, la 4281 Mt in 2019. O singura tara din Europa, Germania, intra in top 10 tari in functie de capacitatea de rafinare. O singura tara din Europa, Norvegia, intra in top 10 exportatori de produse din petrol rafinat din lume. Patru tari din Europa, Germania, Franta, Spania si Italia, se afla in top 10 tari importatoare de produse petroliere rafinate.
Carte: „Not One Inch: America, Russia, and the Making of Post-Cold War Stalemate”
3 noiembrie '22
De ce cred ca Facebook va esua in incercarea de a construi Metaverse-ul
31 octombrie '22Desi inteleg motivul pentru care Mark Zuckerberg incearca sa-si construiasca „lumea lui/platforma lui”, unde sa nu depinda de Apple, Android sau Windows, cred ca incercarea va fi un esec. Trei motive:
1. Costul. $250 miliarde investiti in Metaverse este echivalentul costului NASA pentru cei 13 ani ai dezvoltarii misiunilor Apollo, misiuni care au dus omul pentru prima oara pe luna, de 75 de ori mai mult decat s-ar fi investit in dezvoltarea iPhone si de 10 ori mai mult decat a costat proiectul Manhattan, care a dus la dezvoltarea bombei atomice. Facebook a investit deja $36 de miliarde fara sa se vada prea multe in produs.
2. Tehnologia. Din Cronica de Tehnologie:
Soldații americani care au testat căștile Microsoft HoloLens s-au ales cu „deficiențe fizice care afectează misiunile”, precum dureri de cap și grețuri. Peste 80% dintre aceștia au resimțit problemele după mai puțin de trei ore de folosire. Oficialii americani mai spun și că produsele companiei întâmpină foarte multe defecțiuni ale funcțiilor esențiale. (Bloomberg)
Armata americana este cea care testeaza si adopta noile tehnologii ce pot fi folosite in lupte. Sunt primii care analizeaza si studiaza aceste tehnologii. Omul nu este azi „construit” sa stea „cu orele” in VR. Pentru ca ii va fi rau fizic. Azi, tehnologia nu e pregatita pentru a ne petrece mai mult de 60-90 minute in VR fara sa ne doara capul si sa avem rau fizic de la experienta. Ori Metaverse-ul exact asta ar trebui sa faca: sa ne tina in VR cat mai mult timp, pentru monetizare. Zuckerberg asta vinde investitorilor, o platforma proprie, un OS pentru realitatea virtuala, la fel cum e Windows-ul pentru PC-uri si iOS/Android pentru smartphone-uri, in care toate lucrurile se intampla „acolo”.
3. Timpul (pe care-l are la dispozitie). Metaverse-ul este pentru kinderii de azi, viitorii adolescenti de maine. Sa presupunem ca Zuckerberg va rezolva tehnologia si vom putea, peste x ani, sa stam cu orele in Metaverse. Problema lui cea mai mare e insa azi. Azi, adolescentii sunt pe TikTok si Instagram. Azi, Facebook a pierdut $750 miliarde din capitalizare in ultimele 14 luni. Azi, Zuckerberg a pierdut si el peste $130 miliarde in aceeasi perioada. Azi, Facebook raporteaza venituri in scadere pentru doua trimestre consecutiv. Azi, Facebook nu mai livreaza, cum livra pana cand Apple le-a taiat „macaroana”, blocand accesul la cookieurile utilizatorilor de iOS, implicit blocand targetarea. Azi, Facebook are o problema reala pe care Zuckerberg, in calitate de CEO, trebuie sa o rezolve pentru a avea miliardele necesare construirii Metaverse-ului. Fara rezolvarea problemei de „Azi”, nu va exista „Maine” si nu va exista Metaverse. Timpul, citeste investitorii, au rabdare pana la un anumit punct. Plecarea doamnei Sheryl Sandberg, COO-ul care a ghidat si condus operatiunile in ultimii ani, managerul care a dus Facebook la o valoare de $1000 miliarde, e o lovitura puternica pentru companie si veniturile sale. Ma tem ca daca Zuckerberg nu va rezolva problema de „Azi”, nu doar ca nu va avea nici un Metaverse, dar va pierde si pozitia de CEO, indiferent cate clauze de protectie are.
La final, CEO-ul Snap Evan Spiegel a sumarizat cel mai bine situatia de azi a Metaverse-ului:
The metaverse is ‘living inside of a computer.’ The last thing I want to do when I get home from work during a long day is live inside of a computer.
Mircea Geoană vorbeste de o Romanie „care conduce, nu este condusa”
29 octombrie '22Mircea Geoana a furat startul campaniei prezidentiale, saptamana aceasta, cu un discurs de candidat, la conferinta ASE-ului despre „Viitorul Europei”. Discursul fostului presedinte de o noapte al Romaniei, actual secretar general adjunct NATO, contine cateva remarci care merita evidentiate. Si o sa incep cu ultima. Geoana spune, la finalul discursului, ca Romania trebuie sa inceteze sa mai fie condusa si sa inceapa sa conduca.
Mulți vor spune că nu are rost să mai încercam, ca nu mai avem cu cine și cu ce și că mai bine ne vedem de viață. Si când mă domină resemnarea îmi amintesc de veșnic actualul istoric Neagu Djuvara și de viziunea lui asupra civilizațiilor. Spunea undeva că “popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaște cu o forță uimitoare”. Poate ca a venit clipa sa renaștem. Și cum ar spune strămoșii noștri latini: “Non Ducor, Duco” – Nu mă las condus, Conduc!
Este pentru prima oara, pentru mine, cand aud o astfel de sugestie/recomandare/indemn de la un politician de top roman, care nu are atarnata de el eticheta „nationalist”. Mesajul e cu atat mai important cu cat vine de la un roman ce sta nas in nas cu decidentii de top din armata Statelor Unite. Transmite SUA, prin vocea lui Geoana, ca Romania trebuie sa fie mai curajoasa, si sa se alature Poloniei in a contesta duopolul Franta – Germania care conduce azi UE? Vom vedea.
Trecand peste exagerarile din discurs:
Unde e locul României în acest viitor? În Centrul acestuia. Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor, borna de la care se măsoară fiecare pas.
si peste remarcile usor rasiste:
Ne bucurăm că imigranții din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg sa rămână in Romania, însă cauzele acestei alegeri trebuie sa ne dea de gândit față de orice viitoare politică legată de demografie și atragere sau păstrare de forță de muncă.
Geoana vorbeste despre intarirea rolului statului:
Statul minimal este astăzi o amintire – mai ales dacă avem onestitatea să recunoaștem de câtă nevoie de intervenție guvernamentală, asumare de riscuri și atenuare de șocuri avem în prezent și, probabil, și în viitor.
si este primul politician de top care vorbeste, sau pe care eu il aud, cu toata gura despre scaderea puterii economice a Germaniei si felul in care acest lucru se va reflecta in viitorul Europei:
Germania, cea mai importantă economie a Europei și principalul partener economic, industrial și comercial al României și al regiunii, nu parcurge doar o “Zeitenwende” – trecerea la o nouă eră. În fapt, este o trezire strategică, economică și digitală, anticipând o schimbare din mers a modelului său economic. Vastul ecosistem industrial german, european și internațional va continua să fie prezent în Europa Centrală și de Est, dar într-o formulă profund modificată, generând transformări masive pe orizontala actualului model industrial central și est-european.
punctand, folosind ca exemplu SUA, faptul ca politicul si economicul vor fi mult mai legate in viitorul apropiat, precum si rolul serviciilor de informatii:
Așa cum subliniază și noua Strategie de Securitate Națională a SUA, între politica externă și cea internă exista o legătură biunivocă: Pentru a reuși în exterior, trebuie investit în “inovare și forță industrială și în clădirea rezilienței acasă”. Iar, în atingerea acestor obiective, este necesară “folosirea tuturor elementelor de putere națională – diplomație, politică industrială și economică, cooperare internațională, servicii de informații și apărare națională”. Iar o politica industrială și de inovare modernă reprezintă o parte integrantă a unei strategii de securitate naționale.
Vorbind despre Romania de azi si Romania viitorului, Geoana puncteaza ceea ce el numeste „Paradoxul romanesc”:
Din punct de vedere al ciclului economic, Romania parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Pe o suprafață cat a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa.
si propune 5 obiective strategice pentru tara noastra:
1. Obiectivul Strategic #1: Să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică.
Istoria ne oferă o noua șansă. Este deja recunoscut faptul că elitele romanești au știut să profite de marile momente de inflexiune. Istoria modernă a României este ilustrativă în acest sens.2. Obiectivul strategic #2: Regândirea si transformarea rolului și capacitații Statului de a-și exercita funcțiunile esențiale.
Transformarea rolului și capacitații Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România.3. Obiectivul strategic #3: Un nou model economic și un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării. La nivel istoric, prea puține națiuni au reușit să facă saltul de la economie în dezvoltare la cel de economie dezvoltata. Este un truism deja că succesul – sau falimentul – unei națiuni depinde de calitatea instituțiilor sale politice și economice, de domnia legii, dar și de existența unei arhitecturi a oportunităților în societate.
4. Obiectivul Strategic #4: Repopularea României. Bătălia centrală a secolului 21 este competiția pentru talent. Și aici suntem cei mai vulnerabili. Ca ciclu economic lung, Romania parcurge cea mai buna perioadă din întreaga noastră istorie. Si, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Nu suntem singurii care ne confruntam cu aceasta problema. Însă nici o alta tara nu se confrunta cu un risc existențial ca Romania.
5. Obiectivul Strategic #5: Reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii. Nimic nu mă doare mai tare decât modul în care ne percepem și cum suntem tratați ca români. Deși pare un factor intangibil, proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up romanesc, câți romani și românce aleg să părăsească țara, cați turiști ne vizitează. Daca ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă Romania mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc.
Intreg discursul il gasiti aici, cititi-l cand aveti timp.
Pe exemplu dat de SUA, din noua Strategie de Securitate Națională a SUA, un singur exemplu, proaspat, de ieri. Secretarul Energiei din administatia Biden vorbeste despre crearea si sustinerea a 100.000+ locuri de munca pentru americani dupa ce Polonia a ales o companie americana pentru constructia primei centrale nucleare. Americanii au concurat cu o firma franceza si una din Coreea de Sud:
📣BIG NEWS: Poland’s PM Mateusz Morawiecki just announced Poland will select the U.S. government & Westinghouse for the first part of their $40B nuclear project, creating or sustaining 100,000+ jobs for American workers. Thank you for your hard work with @ENERGY, @USAmbPoland! 1/ pic.twitter.com/uuovszCuGy
— Secretary Jennifer Granholm (@SecGranholm) October 28, 2022
Studiu de caz: Parag vs Zuckerberg, ultimul an
28 octombrie '22Elon Musk a inchis tranzactia prin care a cumparat Twitter pentru $44 miliarde. CEO-ul Parag Agrawal a fost concediat impreuna cu directorul financiar si cel juridic.
In anul in care a fost CEO, Parag a reusit sa inchida tranzactia si sa maximizeze profitul pentru actionarii companiei. Twitter azi, realist, valoreaza maxim $20 miliarde. Piata e in scadere, bursa e in scadere, economia e afectata de razboi, criza energiei, cresterea dobanzii de referinta etc. Si totusi Parag, protejandu-si actionarii, dandu-l in judecata pe Musk, refuzand sa accepte o oferta mai mica pentru a inchide tranzactia, a reusit sa scoata tot ce se putea scoate din vanzarea platformei sociale. Parag pleaca acasa, fiind concediat, cu peste $40 milioane meritati.
De partea cealalata, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a reusit sa duca valoarea companiei de la $1000 miliarde, cat era in septembrie anul trecut, la putin peste 260 miliarde, cat e azi. Actiunile Facebook au scazut cu 25% in ultimele zile dupa ce compania si-a anuntat rezultatele pe trimestrul 3, slabe. Zuckerberg a scos, din buzunarul lui, pentru ca e un actionar semnificativ Facebook, si al actionarilor aproape $750 miliarde in putin peste un an, insistand pe strategia de a fi „allinMetaverse”.
Vom vedea daca e cartea castigatoare. Pana atunci, Parag 1 – Zuckerber 0.