Pentru Influenceri. Cu i mare

Am aflat pana la urma parola de la blog asa ca voi relua scrierea aici, constient ca relatia mea cu Zuck, care a depasit faza de iubire platonica, se va incheia, mai devreme sau mai tarziu. Asa ca mai treceti pe aici din cand in cand. Voi scrie despre tehnologie, media, politica si alte chestii mai mult sau mai putin plictisicoase.

Aseara am dat peste bijuteria asta si am intrebat-o pe Diana daca e promo pentru Pringles. Nu e. Dar e un best practice, studiu de caz, ce vreti voi despre cum ar trebui promovat un produs in social media. Am zis.
Brand managerul de la Pringles sau agentia de PR ar trebui sa-i trimita Dianei niste cutii cu Pringles. Cat sa-i incapa in rucsac.

„Batalia” pentru controlul celor trei T (Telefon/Tableta/Televizor) – Partea 1, video

In loc de introducere 1:

“It’s a little bit like, is the Albanian army going to take over the world? I don’t think so.” Jeffrey L. Bewkes, CEO Time Warner, despre Netflix in Decembrie 2010.

In loc de introducere 2:

„We view Netflix as a friend, not a foe.” Bob Iger, CEO-ul Disney, August 2015

In loc de introducere 3:

“Our top 10 most-watched shows on Netflix, they’re all Netflix original brands.”, Chief Content Officer, Netflix, Aprilie 2019

Timp de aproape 100 de ani marile studiouri de film de la Hollywood – Universal Pictures, Paramount Pictures, Warner Bros. Pictures, Walt Disney Pictures, Columbia Pictures, 20th Century Fox – au dominat industria filmului, colectand 80+% din veniturile generate anual de o industrie inchisa, bazata pe exclusivitati acordate pe teritorii. Astazi, cu exceptia celor de la Disney, toate celelalte, la care s-ar mai putea adauga MGM, au fost cumparate, ultima tranzactie fiind achizitia celor de la 20th Century Fox, care fusesera cumparati de Murdoch in 1985, de catre Disney. Viacom a cumparat Paramount in 1994, Sony a cumparat Columbia in 1989, Comcast a cumparat NBCUniversal in 2011, iar AT&T a finalizat cumpararea TimeWarner/Warner Bros. anul trecut.

In 1997 a fost infiintat Netflix, ca o companie ce inchiria casete video (VHS-uri) si DVD-uri americanilor. Ca fapt divers, Netflix inca genereaza anual $2 milioane profit din inchirierea de dvd-uri. Pe masura ce viteza conexiunilor de internet s-a dezvoltat, Netflix a devenit o platforma de streaming. Azi Netflix are aproape 150 milioane de abonati care platesc lunar, in medie, $10 pentru a avea acces la filme, seriale, documentare, animatii. La fel ca cinematografele sau televiziunile din intreaga lumea, Netflix a fost un client pentru studiorile de film. Un „distribuitor” care platea anual un fee de cateva zeci de milioane de dolari, apoi de sute de milioane, pentru a oferi content abonatilor sai. Desi au inteles pericolul pe care il poate reprezenta Netflix si au reactionat prin lansarea Hulu in 2009, Hollywood-ul „s-a bucurat” de sumele primite de la Netflix si l-a ironizat/ignorat oferandu-i productiile in schimbul dolarilor primiti anual. Pana cand bursa – Netflix s-a listat in 2002 – a reactionat la cifrele Netflix, iar evaluarea de pe Wall Street e egalat sau a depasit capitalizarea principalilor sai furnizori.

Succesul Netflix a atras atentia celor Amazon care au copiat modelul si si-au lansat o platforma similara gandita insa pentru a sustine programul de fidelizare, Amazon Prime. Ultimii intrati in joc sunt cei de la Apple, care luna trecuta au anuntat Apple TV+.

Dupa aceasta scurta introducere sa vedem cum arata astazi „batalia” pentru cei trei T – telefon, tableta, televizor, faza pe video:

1. Netflix – este in pole position, conducand detasat in fruntea celor aproape 150 milioane de abonati pe care-i are in intreaga lume. Simtind pericolul de a ramane fara content a inceput sa investeasca masiv in propriile productii. Anul trecut Netflix a cheltuit $12 miliarde pe producerea de continut, mult peste ceilalti playeri, iar pentru anul viitor a anuntat un buget de $15 miliarde. Netflix se indatoreaza masiv pentru a produce content, insa piata (pare ca) accepta acest lucru cata vreme compania livreaza cresteri intr-un rimt suficient de ridicat pentru a nu trezi ingrijorare pe Wall Street.

Puncte forte:
– Numar mare de abonati –> venituri recurente asigurate
– Nu mai depinde decat intr-o proportie redusa de contentul altora – vezi top 10 care este alcatuit din productii originale Netflix
– Si-a rezolvat distributia internationala fiind prezent cam in toate tarile, cu exceptie Chinei
– Atrage productiile studiourilor independente si productii locale din tarile unde e prezent
– Produce cel mai mult content/an
– Distributie asigurata fiind disponibile pe toate televizoarele smart si pe iOS/Android

Puncte slabe:
– Desi produce foarte mult content nu monetizeaza acest content in afara platformei asa cum o fac Disney sau WarnerMedia
– Plateste un fee ridicat pentru abonatii vechi iOS
– Pretul abonamentului in crestere – vor fi fortati sa creasca pretul abonamentului pe masura ce cresterea va incetiti
– Contentul se produce pe principiul „sa fie cat mai mult, nu conteaza calitatea”
– Va pierde library-ul de la Disney/Fox, va pierde library-ul de la WarnerMedia – 3 studiouri mari, cu francize ca Star Wars, X-Men, Marvel, Batman, Superman etc

2. Disney – cred ca este cel mai puternic competitor in devenire pentru Netflix. Detine doua studiouri, doua televiziuni mari in SUA, ABC si ESPN, isi va lansa in acest an platforma Disney+ si controleaza 60% din Hulu.

Puncte forte:
– Cea mai mare companie de media din lume
– Library cu sute/mii de titluri, de la Alba ca Zapada pana la Avengers
– Domina clasamentul blockbusterelor din ultimii ani, cu titlurile din seria Marvel si Star Wars
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv –> nu-si permit sa renunte la aceste venituri
– Pretul anuntat pentru abonamentul lunar la Disney+ este la jumatate din costul abonamentului la Netflix
– A preluat studiourile 20th Century Fox
– Seriale originale care vor extinde universul Star Wars sau Thor
– Detine 60% din Hulu – are acces la datele de acolo

Puncte slabe:
– Va dura pana cand va avea acoperirea internationala a celor de la Netflix
– Depinde de veniturile din cinema/dvd/tv ceea ce ce-l va impiedica sa se miste cu aceeasi viteza pe care o are Netflix
– Nu are distributie
– Nu are experienta in digital pe care o are Netflix
– Nu are datele pe care le are Netflix de la abonati (ce vor, ce le place, ce vizioneaza)

3. Apple – Chiar daca inca bajbaie in zona de video, Apple e obligata sa inceapa monetizarea utilizatorilor prin diferite forme de content, lucru inceput cu succes pe muzica.

Puncte forte:
– Distributia – cei 1 miliard de utilizatori de iOS (iPhone si iPad) cu cele mai bune demografice
– Distributia internationala asigurata
– Distributia pentru care nu plateste nici un fee
– Succesul cu care au implementat Apple Music intr-un timp scurt, depasind deja Spotify – echivalentul Netflix pe muzica – in Statele Unite
– Cash-ul din banci (+$200 miliarde)
– In pole position pentru a coagula celelalte doua studiouri mari (Viacom/Paramount si NBCUniversal) precum si studiourile mai mici
– Pot cumpara Netflix – capitalizarea Netflix este la ~ $150-160 miliarde

Puncte slabe:
– Anuntarea Apple TV+ a fost „fortata”, neaducand mai nimic nou si fiind o struto camila, jumatate abonamente la alte posturi tv, jumatate alte productii
– Cresterea pe hardware incepe sa incetineasca
– Desi e o companie de tehnologie daca te uiti si lucrezi in interfata iTunes pe Windows o iei la fuga
– Au bani multi dar nu prea stiu cum sa-i cheltuie
– Nu e clar ce productii originale vor avea
– Au deja la activ un esec cu Apple TV

4. AT&T WarnerMedia – In mod normal, avand HBO si forta grupului AT&T ar fi trebuit sa fie imediat sub Netflix, la concurenta cu Disney. Anuntarea unei alte platforme de streaming, cu focus pe universul personajelor DC, cand ai HBO GO si HBO Now in curte cred ca e o greseala.

Puncte forte:
– Library-ul studiourilor Warner Bros. –> Netflix plateste $100 milioane pe an pentru a avea serialul „Frieds”
– Library-ul HBO
– Platformele de streaming HBO GO si HBO Now
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv
– Distributia in SUA catre abonatii AT&T

Puncte slabe:
– Se vor lansa anul viitor, dupa Disney+ si Apple TV+
– Nu vor avea content original la lansare
– Par a avea inca probleme de scalabilitate, HBO GO blocandu-se la peak-uri (vezi lansarea de saptamana aceasta a primului epidod din Game Of Thrones)
– AT&T sta foarte bine in SUA insa nu exista in restul lumii – va dura pana cand vor avea acoperire internationala
– A iesit din Hulu saptamana trecuta vanzandu-si cele aproape 10% detinute
– Are nevoie de bani pentru ca achizitia TimeWarner – $85 miliarde – i-a lasat foarte indatorati

5. Amazon.com – Incearca, se agita dar lasa impresia ca nu poate face focus pe acest segment. Are potentialul cel mai mare de a creste.

Puncte forte:
– Au o baza de zeci de milioane abonati Prime, marea majoritate in SUA
– Au distributie, atat prin intermediul siteului de ecommerce cat si pe iOS si Android
– Au inceput sa produca content original, cu oarece succes
– Au succes in India cu Prime Video –> India va deveni cea mai mare piata daca China va continua sa ramana inchisa
– Au bani, nu la nivelul Apple insa se pot imprumuta usor
– Domina piata de carte electronica
– Au date cel putin la fel de complexe, despre abonatii Prime, la nivelul pe care il are Netflix

Puncte slabe:
– Focusul lor este pe ecommerce unde inca pot creste foarte mult
– Prime Video pare doar un carlig pentru cresterea abonatilor Prime
– Library-ul este limitat
– Distributia internationala sufera deoarece par a cumpara drepturi teritoriu cu teritoriu
– Studiourile ii vad ca un nou Netflix
– Nu monetizeaza contentul produs in afara platformei

6. Hulu – l-am trecut mai mult peste cei 25 milioane abonati pe care-i au in Statele Unite. Dupa cumpararea Fox-ului de catre Disney, acestia din urma au devenit majoritari, cu 60%, in Hulu, iar dupa exitul de saptamana trecuta a celor de la AT&T WarnerMedia (aveau aproape 10%) a mai ramas doar un alt actionar in Hulu, cei de la Comcast NBCUniversal. In mod normal Comcast ar trebui sa-i faca exit lui Disney din Hulu din doua motive:
1. Au nevoie de o platforma a lor pentru a putea concura cu ceilalti
2. Disney va lansa Disney+ unde-si va muta contentul + are nevoie de bani dupa zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru achizitia Fox

7. Aici ar trebui sa fie Google/YouTube care insa nu au demonstrat pana acum, desi sunt cea mai mare platforma de continut video din lume, ca pot converti userii catre content platit.

8. Aici ar trebui sa fie Microsoft care poate cumpara Netflix :)

9. Aici ar trebui sa fie Facebook care nu exista inca in video.

Cam asta e. Feel free to complete/change/modify :)

In episodul 2 voi incerca o analiza pe cele patru segmente dominante ale piatei de divertisment: film, muzica, jocuri, sport.

Ce inseamna anuntul de ieri al celor de la CME, compania care detine televiziunile Protv?

Central European Media Enterprises (CME), compania-mamă a Pro TV, a anuntat ieri ca incepe un proces de „explorare și evaluare a potențiale alternative pentru a maximiza valoarea acțiunilor”. Compania a listat optiunile pe care le ia in considerare: vânzarea totală sau parțială, o fuziune cu un alt grup media, recapitalizarea companiei sau continuarea aplicării strategiei de creștere conform planului pe termen lung.

Cum se traduce mai exact anuntul de ieri? CME încearcă de aproape doi ani să-și vândă operațiunile de televiziune, inclusiv stațiile Pro. Pana acum nu au reusit sa vanda decat Croatia, vanzarea din Slovenia fiind anulata de Consiliul Concurentei local. Practic dupa ce a tot cautat cumparatori, CME a pus acum un anunt in fata sediului pe care a scris „Suntem de vanzare, acceptam si barter”. Poate, poate trece cineva interesat si intreaba de pret. Care e unul foarte mare, doar pentru operatiunile din .ro cerand $1 miliard.

Acționarul majoritar al CME, după achiziția TimeWarner, este gigantul telecom AT&T care nu are nici un interes in a continua sa opereze televiziuni in Europa Centrala si de Est. CME are televiziuni in 5 piete: Cehia, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria.

Cea mai mare schimbare de viziune anuntata de Zuckerberg

Nu este despre voi. Nu este nici macar despre ce crede Mark ca vreti. Sau vrem. Este tot despre Facebook.

I believe the future of communication will increasingly shift to private, encrypted services where people can be confident what they say to each other stays secure and their messages and content won’t stick around forever. This is the future I hope we will help bring about.

de aici.

Viziunea lui Zuckerberg, tradusa, inseamna ca tot ceea ce ati fost incurajati sa faceti in ultimii xx ani, sa comunicati, sa share-uiti cu toata lumea, sa postati cat mai des, nu conteaza ce, sa umpleti News Feed-ul, sa contribuiti cu contentul vostru la cresterea retelei, se schimba. Mark vrea sa nu mai comunicati catre „toata lumea”, Mark vrea sa comunicati doar in grupuri mici, cu prietenii foarte apropiati, unul la unul. Iar el sa va asigure ca cele mai intime ganduri scrise de voi sunt sigure. Sunt securizate. Sunt encriptate.

Insa, in realitate, Mark nu vrea asta. Mark vrea doua lucruri:

1. Sa „fuga” cat mai departe de definitia care spune ca Facebook este o „companie media”. Mark vrea sa dezlipeasca acest timbru, pe care tot el l-a lipit cu ani in urma, si care acum ii creeaza numai probleme. Mark vrea ca Facebook sa devina o companie de comunicatii. De comunicare. Mark vrea, isi doreste, tinde, ca platformele pe care le conduce sa fie vazute ca facilitatori ai comunicarii intre oameni. Mark vrea sa nu mai fie acuzat ca influenteaza alegerile. Mark nu mai vrea stiri. Mark nu mai vrea fake news. Pentru ca lui Mark ii este frica de reglementari. De spargerea Facebook-ului in companii separate. Este cosmarul cu care se trezeste in fiecare noapte, in ultimii doi ani.

2. Sa se asigure ca integrarea tuturor platformelor de comunicare pe care Facebook le detine, Messenger, Instagram si WhatsApp, va fi acceptata si nu va fi blocata. A anuntat integrarea la final de Ianuarie si cred ca pana la finele anului va fi finalizata. O data integrate orice incercare de a reglementa si a sparge Facebook in companii separate, una pentru Instagram, una pentru Facebook, una pentru WhatsApp, va fi mult mai greu de realizat.

PS. In noua viziune propusa de Zuckerberg, News Feed-ul devine irelevant. Cash-ul cow-ul companiei, care i-a generat anul trecut venituri de $55 miliarde, s-ar transforma in muzeu, ar fi istorie.

15 despre despre conflictul comercial dintre Telekom si ProTV

Scriu zilnic doua posturi pe Cronica.ro, voi incerca sa reiau si activitatea pe blog.

1. Putin istoric: ultima miscare geniala a lui Adrian Sarbu, la conducerea CME, a fost iesirea din must carry a televiziunilor Pro, in 2013. A doua miscare incercata de el, in 2013, cresterea preturilor la publicitate, in Cehia, l-a costat pozitia de CEO.

2. In ultimii ani, Pro-ul a trait bine din veniturile platite de cablisti, anul trecut castigand, din Romania, aproape 47 milioane de dolari.

3. Orice operator de cablu trebuie sa plateasca un tarif per abonat pentru a putea retransmite televiziunile Pro.

4. Tariful cerut de ProTV a fost marit, de la 1 Feb 2018, la 0,914 euro per abonat. Plus TVA.

5. In fiecare an, la 1 Feb, pretul creste automat cu inca 3%.

6. Telekom are un contract cu ProTV care expira saptamana viitoare, pe 28 Feb.

7. Cel mai probabil, ProTV incearca sa impuna Telekom, in noul contract, tariful nou, valabil de la 1 Feb 2018, plus cresterea de 3% care se aplica de la 1 Feb anul acesta.

8. Telekom, probabil, incearca sa mentina tariful vechi, pentru a nu creste pretul abonamentelor. In ultimul an, atat televiziunile Intactului, Antenele, cat si KanalD, au iesit din must carry si au devenit canale ce nu pot fi retransmise decat cu plata unui pret per abonat, pe modelul ProTV. Ceea ce inseamna un cost mai mare de operare pentru Telekom.

9. Cresterea pretului ceruta de Pro vine intr-un moment in care piata telecom “fierbe”, ca urmare a ordonantei guvernului, ce contine “taxa pe lacomie”, care prevede si o taxa de 3% pe cifra de afaceri a operatorilor telecom din piata.

10. Pro-ul nu mai este unde era acum 6 ani, un lider autoritar al pietei tv din Romania. Pe rand, Antena1 si KanalD i-au atacat pozitia de lider, in special in prime time, acolo unde audienta este cea mai mare.

11. Pro-ul incearca sa-si vanda canalele la pachet desi unele din ele nu genereaza audienta.

12. Vineri seara ProTV a pus un mesaj, in timpul emisiunii “Romanii au talent”, care anunta ca de la 1 Martie canalele Pro s-ar putea sa nu mai fie disponibile pe retelele Telekom si NextGen. A fost tripla lovitura sub centura, o data prin presiunea pusa pe un partener comercial, prin intermediul publicului, a doua oara prin folosirea continutului pentru a-si rezolva problemele comerciale, a treia oara prin transmiterea mesajului intr-un program sponsorizat 9 ani de Telekom.

13. Telekom a reactionat, denuntand gestul si anuntand ca Pro-ul vrea mai multi bani, care ar afecta pretul abonamentului la client. Pentru prima oara, in multi ani, am vazut un comunicat de presa, adresat CNA si publicului, care contine termeni extremi de duri ca “suntem socati” sau “ProTV a folosit o tactică brutală de denigrare şi calomniere a grupului Telekom Romania”.

14. ProTV a replicat cu un comunicat in care reia anuntul ca televiziunile sale nu se vor vedea pe retelele Telekom de la 1 Martie, daca nu se semneaza noul contract.

15. Ca o concluzie, daca Pro-ul ar fi inceput cu acel comunicat de la punctul 13, dar pe 28 Feb, in ultima zi de contract, dupa ce era clar ca nu se va semna noua intelegere, totul ar fi fost in regula. Era o informare a pietei si a publicului, justificata. Faptul ca au ales sa-si foloseasca programele pentru a forta negocierile comerciale poate fi clasificat ca “derapaj”, cum a facut-o Pagina de Media, sau chiar santaj, cum au spus-o multi.

Cronica.ro

Am lansat de cateva saptamani Cronica.ro, o revista a presei ce contine 10 de stiri dimineata si 10 seara. E un hobby momentan pentru ca oricum ma trezesc devreme si citesc, urmand sa vad in ce masura poate fi si un business.

WeAccelerate.ro

Am lansat WeAccelerate.ro, un proiect sustinut de Telekom Romania care sărbătoreşte primii 100.000 de antreprenori „eliberaţi” investind 100.000 euro în accelerarea a 10 start-up-uri româneşti.
Vom alege 10 proiecte pe care le incubam timp de 6 luni la WeLoveDigital, oferindu-le cash, promovare, mentorat. Inscrierile incep de azi.

Scurte, 01 Mai 2018

1. Numarul de mesaje din WhatsApp plus Messengerul Fb a ajuns la 100 miliarde/zi. Comparativ, zilnic se trimit aproximativ 20 miliarde sms uri worldwide.

2. Singurele tari din top – SUA, China, Germania, Japonia, Franta, India si Marea Britanie – care si-au redus, in ultimii 10 ani, procentul datoriei din PIB ul generat sunt India si Germania. China, desi a crescut de la 27% la 51.2%, ramane cea mai putin indatorata. La polul opus este Japonia unde datoria a ajuns la 236%.

3. Twitter genereaza mai mult de 50% din venituri din reclame video. Asta inseamna, daca aplicam procentul la veniturile din ultimul trimestru, spre $300 milioane. Cam cat toata piata de publicitate tv din .ro pe un an.

4. Wall Street ul se asteapta ca Apple, dupa ce si-a repatriat profitul, sa anunte ca va inapoia actionarilor, prin dividende si rascumparari de actiuni, aproximativ $100 miliarde.

5. Alitalia a pierdut, in medie, +2 milioane euro/zi in primul trimestru din acest an

6. T-Mobile SUA cumpara Sprint pentru $26 miliarde in incercarea de a concura AT&T si Verizon

7. Avergers: Infinity War a devenit filmul cu cele mai mari incasari in primul weekend de la lansare, $630 milioane, depasind Star Wars ul, A Force Awakens

8. Olanda, cu o suprafata de 5 ori mai mica decat a Romaniei, este al doilea exportator de mancare din lume, dupa SUA.

WeLoveDigital Forum 2018

Cand? 21-22 Mai
Unde? Hotel Intercontinental
Ce? GDPR, Data Security & Privacy, Cyber Security, Blockchain, AI, Data Science, Machine Learning și multe altele

Agenda si detalii aici

P.S. Bogdan Enoiu va modera panelul de AI si Roboti ;)

Carti: Shoe Dog – Memoriile lui Phil Knigh, fondatorul Nike

Una dintre cele mai bune carti citite in ultimii ani, o recomand pentru toti cei care sunt sau vor sa devina antreprenori. Ilie Nastase a fost primul mare sportiv sponsorizat de Nike.