Rezultate Amazon si Alphabet/Google pe Q1

Ambele companii au avut rezultate peste asteptarile Wall Street-ului.

Venituri:

Alphabet: $24.75 miliarde, 22% crestere vs Q1 2016
Amazon: $35.71 miliarde, in crestere de la $29.13 miliarde in Q1 2016

Profit:
Alphabet: $5.43 miliarde, in crestere de la $4.21 miliarde cat au avut in aceeasi perioada a anului trecut
Amazon: $724 milioane, in crestere de la $513 milioane, cat au avut in Q1 2016

Numarul de clickuri platite a crescut la Google cu 44% in timp ce pretul a scazut cu 19%.

Veniturile “Other Bets” de la Alphabet au crescut la $244 milioane de la $165 milioane, in ce timp ce pierderile au crescut la $855 milioane de la $774 milioane. „Other Bets” = Nest, Google Fiber, Verily, Waymo self-driving car si “X” research lab.

La Amazon, Internationalul inca pierde bani, $481 milioane e minusul la vanzari de $11.06 miliarde.

Costurile de livrare au crescut cu 34% ajungand la $4.38 miliarde

Amazon Web Services si-a crescut venituri cu 43% ajungand la $3.66 miliarde.

Sapte despre noul adblocker de la Google

WSJ publica un material care anunta un adblocker ce va fi introdus in Chrome, browserul de la Google, in urmatoarele saptamani. Cateva considerente:

1. Chrome este cel mai utilizat browser in acest moment, aproape 50% market share pe desktop, la distanta de Explorerul de la Microsoft care are 29.1%, si 52% market share pt mobile + tableta, la distanta de Safari care are aproape 30%

2. 90% din veniturile Alphabet, compania mama Google, sunt generate din advertising, fie direct pe platformele proprii, Google Search, YouTube sau Android, fie prin reteaua GND.

3. Estimarile privind userii care folosesc adblockere sunt undeva intre 20 si 30% din total useri de internet, cu prognoze de +30% pentru 2017. Adica in crestere. Vorbim de desktop pentru ca solutiile pentru mobile nu par a avea inca succesul celor pentru desktop.

4. De ce o companie care isi genereaza aproape tot business ul din publicitate s-ar impusca singura in picior introducand un adblocker in browserul pe care-l controleaza? Sunt trei posibile raspunsuri:

a) Pentru a controla piata de adblockere si implicit evolutia
b) Pentru a bloca ad-urile fraudulente care sunt in crestere si implicit a „proteja” ecosistemul si tot modelul de business Google
c) Pentru ca in cadrul Google produsele sunt privite ca unit-uri independente, iar echipa Chrome doreste sa ofere userului cea mai buna experienta posibila – poate fi real sau poate fi bullshit pr

Personal pariez pe a si b si detaliez de ce:

5. Mai toate tool-urile de adblocking au posibilitatea de a te „delista” contra cost. Platesti si brusc ad-urile tale sunt compatibile cu „principiile” acestor sisteme. Google plateste pentru a se „proteja” si probabil scoate anual cateva milioane de dolari pentru asta.

6. Pentru ca instalarea lor necesita niste minime cunostinte tehnice, adblockerele au prins in special la userii „tehnici” care le-au instalat pentru ei si apoi pentru cei din jurul lor. Sunt si companii care blocheaza default, din firewall, ad-urile de pe siteuri dar asta e alta discutie.
Cu +50% din piata, Chrome-ul reprezinta reteaua cea mai buna pentru raspandirea unui adblocker. Cu un simplu click orice user atehnic il va putea instala. Si odata instalat nu mai ai nevoie de adblockerul „complicat”, care devine inutil –> vor fi limitate/vor deveni obsolite. Cum toate setarile vor fi controlate de Chrome/Google implicit in acest fel toate reclamele de la Google vor deveni compatibile. De altfel articolul precizeaza ca adblockerul din Chrome va bloca reclamele care nu sunt compatibile cu regulile setate de „Coalition for Better Ads” o organizatie unde Google este membru.

7. Frauda anuala in programmatic advertising a ajuns la cateva miliarde USD si e in crestere. Oarecum normal cand totul e aproape automat, iar failurile din sisteme sunt exploatate de „baietii destepti” (astia chiar sunt destepti). Prin controlul pe care-l va avea prin intermediul Adblockerului din Chrome, Google va limita fraudele si implicit modelul de business. Toata lumea ar trebui sa fie happy.

Ca si concluzie, e posibil ca aceasta miscare sa „salveze” modelul de business bazat pe advertising prin limitarea adblockerelor clasice si, cata vreme criteriile care stau la baza blocarii unei reclame vor fi transparente, sa creeze un mediu curat pentru publcitatea online. Orice deviere de la aceste principii va duce la practici anticoncurentiale si nu cred ca Google isi permite, din pozitia pe care o are, o ancheta pe subiect.

Adica e o miscare buna pentru industrie. Parerea mea :)

Netflix se duce spre 100 milioane abonati

Continuarea postului despre Netflix, dupa anuntarea rezultatelor pe primul trimestru:

– 98.75 milioane abonati, in crestere de la 81.5 cat avea anul trecut in primul trimestru. Undeva in trimestrul 2 vor atinge 100 milioane abonati.

– Cresterea e mare, dupa deschiderea a 130 de noi piete in primul trimestru al anului trecut, dar sub propriile estimari: 3.53 milioane abonati non SUA, sub estimarile de 3.7 mil/1.42 mil abonati in SUA vs 1.5 mil estimati

– Venituri de 2.64 miliarde USD, in crestere cu 35%

– 178.2 milioane USD profit, in crestere de la 27.7 milioane in Q1 2016

– 190 de tari in care opereaza azi

– Datorii actuale si viitoare care detinatorii de drepturi sau catre producatori: 15.3 miliarde USD

Tipping point pentru Netflix

Zilele trecute aveam chef sa revad Snatch. Apoi Fargo. Si Prometheus. Sunt filme de arhiva, primul apropiindu-se de varsta majoratului, al doilea trecand deja de 20 de ani. Ca sa le vezi ai doua optiuni si jumatate:

1. iTunes – le cumperi
2. Microsoft Movie Store – nu stiam de el, descoperit de Corina, e app in Windows 10 – aici le poti si inchiria, nu toate filmele sunt insa disponibile pentru inchiriere in .ro
3. Le mai gasesti pe undeva pe dvd – astea o jumatate de optiune, filmele vechi nu mai sunt „arse” pe dvd-uri noi din varii motive (nu se mai vand, nu mai exista licente disponibile etc)

Si ma gandeam ce diferente intre industria muzicala si cea a filmului. Muzica, prin factorul „disturbator” Napster, a fost fortata sa se „deschida” la maxim in fata onlineului, iar zilele trecute am citit ca streamingul muzical a depăşit pentru prima dată veniturile combinate generate de descărcările online şi vânzările pe CD şi vinil în Statele Unite. Cinema-ul in schimb este o industrie inchisa. Ermetic. Intr-un castel. Inconjurat de rauri de lava si dragoni zburatori care scuipa foc catre oricine indrazneste sa se apropie. Si la fel ca in povestea cu David si Goliat, micul Netflix, inceput ca un business de rent a dvd, s-a strecurat pana aproape de intrarea in castel, nebagat in seama de dragoni. Problema e ca o data ajuns la poarta, toti dragonii l-au vazut si acum scuipa foc catre el. Intre timp, calit de nenumaratele incercari prin care a trecut, Netflix s-a dezvoltat si a ajuns un Goliat pastrandu-si insa si agilitatea lui David. Da, e nevoie de multe metafore pentru a descrie ceea ce este conflictul intre vechi si nou, „razboiul” dintre Netflix si marile studiouri, sustinute de lanturile de cinema, de la Hollywood.

Netflix a ajuns mare:

1. Preia oameni de la studiouri intr-un mod agresiv

2. Nu mai este doar o platforma de streaming filme, are programe pentru kinderi, reality Tv sau stand up comedy

3. Investeste MASIV in continut original. Cand spun MASIV e MASIV: anul trecut $5 miliarde, anul asta $6 miliarde, adica DUBLU fata de cat investeste HBO sau de cinci ori mai mult decat Showtime. Inevitabil aceste bugete de bani „noi” „aruncati” in piata nu poate duce decat la o crestere de costuri, pentru vedete si pentru tot ce inseamna productie. Pentru ca toata lumea vrea la mai bine, iar cum Netflix plateste mai bine, studiourile resimt din plin aceasta miscare prin cresterea costurilor cu care opereaza/dezvolta o productie.

4. Liciteaza pentru filme impotriva studiourilor, oferind preturi mai mari. Cele $130 milioane oferite pentru toate drepturile de difuzare ale “The Irishman,” filmul lui Martin Scorsese despre moartea lui Jimmy Hoffa, cu Robert De Niro, Al Pacino si Joe Pesci au „deturnat” filmul de la Paramount Pictures care avea un deal pentru $15 milioane, pentru piata din SUA, in timp ce STX Entertainment oferise $50 milioane pentru distributia pe piata internationala. 15 + 50 = 65. Netflix a oferit 130. Adica dublu.

Fortati de amploarea la care a ajuns businessul, au ridicat primii sabia. De ce a ajuns Netflix la un tipping point?

1. 70% din ce exista pe Netflix este film de arhiva, pentru care Netflix are cumparate drepturi. Deja o parte din companii au refuzat sa mai prelungeasca intelegerile, varf de lance fiind Discovery Communications si Scripps Networks Interactive, iar altele, cu Time Warner lider, cel mai probabil vor urma aceeasi strategie. Banii de la Netflix sunt buni dar Netflix deja e prea mare si prea periculos. La polul opus se afla Disney care a semnat recent un contract nou, valabil pe 3 ani, cu Netflix.

2. Amazon. Adica Bezos. Ambitiile lui Bezos, alimentate de succesul Amazon Prime, sunt mari. Buzunarul lui e si mai mare, iar Amazon isi poate permite aproape orice. Iar asta se alinieaza cu dorinta studiourilor de a mai gasi „alternative” la Netflix.

3. Desi livreaza ebitda pozitiv, anul acesta estimarile vorbesc de $2 miliarde minus pe cash flow, in special datorita costurilor pentru productiile in care investeste. Asa cum spuneam, industria filmului este si complicata si ermetica si cu regulile ei. Daca vrei sa distribui un film atunci trebuie sa finantezi cu x%, unde x de obicei este 20-30%, in momentul semnarii contractului. Adica nici nu s-a filmat vreo scena si trebuie sa scoti bani din buzunar. Apoi, pe masura ce filmarile avanseaza, mai scoti din buzunar alte sume pana cand, la terminare, platesti toata diferenta ramasa. Practic asta inseamna diferite sume de bani imobilizate pentru o perioada care variaza de la cateva luni pana la 2 ani.

4. Netflix pariaza pe expansiunea internationala. Si e corect, deschiderea de anul trecut catre 130 de tari in acelasi timp a fost o demonstratie de forta. Si implicit a adus abonati suplimentari. Pe de alta parte, sa operezi centralizat in 130 de tari nu e chiar asa de simplu. Si ma uit la .ro, unde am fost abonat cateva luni dar mi-am oprit abonamentul. Marketingul Netflix e zero virgula. Un mail de reamintire ca sunt asteptat pe platforma. Nici macar un mail in care sa-mi faca un sumar cu ce au adus nou, ce filme, ce seriale, nici macar un mail in care sa anunte ca au introdus subtritarile. Zero. Si as paria ca asa e pe marea majoritate a pietelor. Pentru ca marketingul costa, iar ei sunt inca la faza in care traiesc din viral marketing si expunerea free pe care o obtin pe retelele de socializare. Pe termen scurt functioneaza, pe termen mediu/lung, nu prea cred. Mai ales cand ai un competitor ca Amazon care face marketing by the book, bazat pe date. Fiind listati la bursa, forta financiara, capacitatea a lua imprumuturi, sunt date de succesul in a atrage noi si noi abonati pe care sa-i raporteze la fiecare 3 luni. Orice incetinire duce la scaderea stocului. Anul trecut au avut o crestere de 25% la abonati, asteptam rezultatele pe Q1 sa vedem daca ritmul a crescut sau scazut.

5. Modelul de achizitie drepturi al celor de la Netflix e diferit de cel cu care se obisnuise piata. Netflix cumpara toate drepturile si nu mai ofera alte bonusuri asa cum studiorile o fac. Filmul e un succes, se acorda un bonus din ce depaseste suma x, bonus care revine si actorilor si producatorilor. Tinand cont ca sumele platite sunt peste media piatei, Netflix nu mai ofera nimic. Ceea ce ii face pe unii producatori sa se gandeasca de doua ori inainte de a semna cu Netflix. O combinatie prin care drepturile pentru SUA sunt la un distribuitor, cele pentru international la altul, iar cele pentru streaming la Hulu sau Amazon, pare sa fie mai castigatoare decat una in care toate ouale sunt la Netflix.

Evaluati astazi la 62 miliarde USD, adica de peste 300 de ori castigurile pe 2016, peste Viacom sau Fox dar sub liderii Disney si TimeWarner, cei de la Netflix nu au alta optiune decat sa continue strategia investitiilor masive in content si „sa spere” ca numarul de abonati va creste. Pana acum nu au avut un competitor care sa le afecteze cresterea, iar studiourile i-au ignorat considerandu-i prea mici pentru jocul lor. Pana acum. Iar eu sper ca voi apuca ziua in care va exista macar un serviciu online pe model Spotify, la care sa platesc un abonament si sa am „aproape” toate filmele disponibile, pentru a le vedea cand am chef si unde am chef. Pentru ca pana la urma, sunt mult mai putine filme decat melodii, nu?

Sursa

Tencent cumpara 5% din Tesla

Pentru $1.8 miliarde, ceea ce inseamna $36 miliarde evaluare pentru Tesla. Asta era „ieri”, azi Tesla este evaluata pe Nasdaq la $46.5 miliarde. Emblemele industriei auto din SUA, Ford si GM, valoreaza astazi $46.7 miliarde respectiv $54 miliarde dupa capitalizarea de pe bursa.

Tesla si-a triplat vanzarile in China anul trecut, depasind $ 1 miliard. Pe piata americana vanzarile s-au dublat, depasind $4 miliarde. Pretul unei actiuni Tesla a crescut cu aproape 30% de la inceputul anului.

Chinezii de la Tencent, care detin WeChat – 900 milioane de useri si unde sud africanii de la Naspers au o „felie” serioasa, au ajuns la $275 miliarde capitalizare pe bursa din Hong Kong. Pentru a avea un termen de comparatie, Facebook e la $408 miliarde pe Nasdaq.

Naspers detine 34% din Tencent pe care au platit $34 milioane la inceputul anilor 2000 cand au cumparat 50% din businessul Tencent. Astazi procentele lor valoreaza aproape $100 miliarde.

Se misca lucrurile, iar chinezii au iesit la cumparaturi.

Cat valoreaza azi eMag-ul?

Nu stim :)

Dar putem specula avand ca si termen de comparatiei tranzactii cu proprietati similare. Iar ultima anuntata vine din Dubai unde Souq.com e pe cale sa fie achizitionat de Amazon pentru 650 milioane USD.

Lansat ca site de licitatii in 2005, Souq.com a pivotat in timp de la licitatii la marketplace cu pret fix, ca sa se opreasca la modelul de ecommerce catalog. Opereaza in Orientul Mijlociu, are hq-ul in Dubai si birouri deschise in Egipt, Arabia Saudita si Kuwait. Dezvoltarea tehnica e in Iordania.

Au +2500 de angajati, iar printre expati gasim manageri cu pedigree de P&G, eBay sau Yahoo!.

Vand peste 1 milion de produse grupate in 31 de categorii.

Cei mai importanti investitori sunt Tiger Global (ex eJobs, inca investitori in BestJobs si Neogen) si, surprize, surprize, Naspers, adica cei care detin ~75% din eMag. Ultima investitie, de $275 milioane, a fost in februarie anul trecut si a atras, pe langa Tiger si Naspers, IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) si Standard Chartered Private Equity. Post evaluarea a fost la 1 miliard USD. Ceea ce inseamna ca la 650 milioane e destul de mult sub ceea ce era acum fix un an. O „depreciere” prea mare intr-un interval atat de scurt.

Nu exista date publice despre vanzari, compania nu le comunica, dar am gasit urmatoarele:

– In 2014 vanzari de $136 milioane.
– In 2015 vanzari de $270 milioane.
– Daca trendul s-a mentinut inseamna ca 2016 a generat vanzari de +$500 milioane.
– Nu exista date despre P&L dar as specula ca sunt inca pe pierdere tinand cont ca au investit masiv inclusiv in logistica, in tarile unde opereaza nefiind FanCurieri locali :)

Piata de ecommerce din Orientul Mijlociu este evaluata la $20 miliarde USD pentru 2016, iar prognozele pentru 2014-2019 arata o triplare. Destul de dinamica. Sunt multe tari in regiune unde penetrarea internetului a ajuns la 90% insa, ca si downside, nu prea sunt folosite cardurile la platile online. Se estimeaza peste 30 milioane de clienti potentiali.

Intorcandu-ne la eMag, ce stim:

– Opereaza pe 4 piete: Romania, Bulgaria, Ungaria si Polonia. In Ro si Bg sunt lideri, in Ungaria se descurca bine, in Polonia, de departe cea mai mare piata din regiune, cu 15 milioane de clienti, sufera.
– Piata de ecommerce din aceste 4 tari as zice ca este undeva la +15 miliarde USD/an cu Polonia lider detasat
– Dinamica este buna, .ro-ul ar trebui sa creasca cu 20-30% in urmatorii ani, Bulgaria la fel, probabil ca Polonia va avea un ritm de crestere mai lent
– Sunt +30 milioane de „shopperi” potentiali in cele 4 piete
– Din motive de investitii masive e pe pierdere
– Din estimarile lui Iulian Stanciu, posibil ca in 2017 vanzarile eMag pe cele 4 piete vor ajunge la 1 miliard euro.

Ca si concluzie, daca ne raportam la tranzactia Souq.com si incercam o comparatie, eMag valoareaza astazi undeva in jur de $400-500 milioane. Daca va reusi sa se impuna in Polonia probabil va ajunge la $1 miliard in urmatorii 2 ani. Va reamintesc ca vanzarea catre Naspers s-a facut acum 5 ani la o evaluare de $115 milioane.

Pareri?

Elefantul din publicitate

Doua evaluari

1. WeWork ia 300 milioane USD de la SoftBank la evaluare de 17 miliarde USD.

2. Flipkart, cel mai mare site de ecommerce din India, ia un miliard USD de la Microsoft, Tencent si eBay (printre altii) pentru a reusi sa reziste in fata presiunilor Amazon. Evaluare de 10 miliarde USD, in scadere de la 15.5 miliarde USD, cat a fost la ultima investitie. Tiger, fondul care a investit in .ro in eJobs si Bestjobs, e cel mai mare investitor in Flipkart, un fel de „all in” din partea lui Lee Fixel, managerul Tiger care a pariat pe India.

Un an de News.ro

„Știrile Pro TV au schimbat agenția de presă. News.ro și Inquam sunt acum furnizorii”

După Știrile prezentate de Andreea Esca vineri seara, la finalul programului a apărut că „Știrile Pro TV folosesc serviciile news.ro și Inquam Photos.”

Multumim.

De aici.